Category Archives: Noutăţi din Astronomie

Aspectul cerului în luna iulie 2014

Luna iulie este foarte plăcută pentru observaţii astronomice şi mai ales pentru deplasări în câmp, departe de luminile oraşului în tabere de astronomie. Vremea este foarte potrivită pentru iubitorii cerului, aşă că va trebui să profităm din plin de această ocazie.

Aspectul cerului în această lună este predominat de constelaţiile cerului de vară, ce sunt vizibile în condiţii foarte bune seara, imediat după ce se lasă întunericul. Trebuie să amintesc de “triunghiul de vară” format de stelele Vega din constelaţia Lira, Deneb din Lebăda şi Altair din Vulturul. Cerul de vară mai este cunoscut şi datorită frumoaselor obiecte “deep sky” ce pot fi admirate în nopţile calde şi plăcute de vară. Unul din cele mai frumoase obiecte ce poate fi observat în perioada aceasta prin telescop, este nebuloasa Dumbbell sau Messier 27, de pe teritoriul constelaţiei Vulpea (Vulpecula în limba latină).

Messier 27

Acest obiect “deep sky” este o adevarată “bijuterie” a cerului atunci când este captat în imagini. Echipa de la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad a reuşit cu ajutorul telescopului principal să realizeze mai multe cadre cu acest obiect. În urma calibrării şi prelucrării cadrelor a rezultat imaginea de mai sus. Ca imaginea să fie color am folosit filtre de culoare RGB şi pentru a capta norii de hidrogen am folosit şi un filtru H alpha. Toate aceste filtre sunt montate pe o roată de filtre din faţa senzorului. Găsiţi mai multe informaţii despre dotare pe pagina Observatorului Astronomic.

Nebuloasa Dumbbell este o nebuloasă planetară (numele este dat de forma pe care o are, seamănă cu o “planetă”). Acest tip de nebuloase s-au format în urma “morţii” stelelor de mărimea soarelui. Aceste stele nu au un final violent, aşa cum se întâmplă în cazul stelelor gingante sau supergigante, care de regulă sfârşesc prin supernove sau hipernove. Ar trebui să ne uităm atent la imaginea cu nebuloasa Dumbbell, fiindcă aşa se va transforma şi steaua noastră, Soarele. Îşi va mări foarte mult volumul până cănd va “înghiţi” planetele Mercur şi Venus, poate şi Pământul, iar în final tot ce va rămâne din Soare va fi nucleul, o stea pitică albă (se vede şi în centrul nebuloasei) şi o nebuloasă de gaz şi praf stelar. Cam aşa va arăta sfărşitul soarelui şi implicit al sistemului solar. Dar spre dezamagirea celor interesaţi de senzaţional acest eveniment se va produce peste aproximativ 5 miliarde de ani. Mai este foarte mult timp până atunci şi sunt mici şanse ca civilizaţia noastră să fie martoră la un asemenea eveniment.

În luna iulie nu este nici un fenomen astronomic deosebit care să prezinte un interes major pentru astronomi. Trebuie precizat ca pe la finalul lunii, o să fie un curent de meteori, Delta Aquaride Sud cu maximul pe 28 iulie. Şi după data de 17 a lunii încep să fie vizibili meteori din celebrul curent de meteori: Perseidele. Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii iulie găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Şcoala de vară de astronomie “Descoperă Universul!”, ediţia a III -a, 11 – 14 iunie 2014

În perioada 11 – 14 iunie 2014, Observatorul Astronomic şi Astroclubul “Perseus” din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza cea de-a treia ediţie a şcolii de vară de astronomie “Descoperă Universul!”. Această activitate este principalul program educaţional din cadrul departamentului de astronomie al instituţiei noastre, şi treptat a devenit o activitate ce se desfăşoară cu regularitate în fiecare an în luna iunie.

Afis scoala de vara de astronomie III_001

Şcoala de vară de astronomie este un bun prilej pentru tineri, elevi şi studenţi să se implice într-o activitate extraşcolară şi să afle mai multe informaţii despre spaţiul cosmic şi Univers. Încercăm ca de la un an, la altul, să ne perfecţionăm şi să venim în permanenţă cu informaţii actualizate din domeniul astronomiei. În cadrul şcolii de vară de astronomie se vor desfăşura mai multe cursuri de astronomie, prezentate de o parte din membrii cu experienţă al astroclubului “Perseus”. Prezentările  se vor desfăşura după un program bine stabilit.

Începând de miercuri 11 iunie şi până sâmbătă 14 iunie 2014, între orele 19:00 – 21:30, se vor desfăşura cursuri teoretice, iar după ora 21:30, cursanţii vor putea observa prin telescoapele din dotarea Observatorului Astronomic. Activitatea se va desfăşura la sediul Observatorului Astronomic, la secţia Ştiinţele Naturii, de pe strada Republicii nr. 235. În ziua de vineri 13 iunie, cursurile se vor desfăşura la Planetariu (Pavilionul “Marcel Guguianu”), str. “Marcel Guguianu” nr. 4.

Programul detaliat al şcolii de vară de astronomie “Descoperă Universul!”, ediţia a III – a.

11 iunie 2014

  • 19:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Deschiderea şcolii de vară de astronomie;

  • 19:30 – Lector: prof. Petrea Mirela – Investiţii ale omenirii în spaţiul cosmic;

  • 20:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Astronomia pentru toţi;

  • 20:30 – pauză;

  • 20:40  – Lector: prof. Petrea Mirela – rubrica “flash” / Informaţii din astronomie;

  • 20:50 – Lector: Clisu Cristina – Găuri negre şi quasari;

  • 21:30 – 0:00 – Observaţii astronomice şi filme documentare de astronomie.

12 iunie 2014

  • 19:00 – Lector: prof. Petrea Mirela – “Marte, venim!”

  • 19:30 –  Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Instrumente optice folosite în astronomie;

  • 20:00 – Lector: Panaghie Mălina – Luna, satelitul natural al Pământului;

  • 20:30 – pauză;

  • 20:40 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – rubrica “flash” / Comete şi asteroizi;

  • 20:50 – Lector: prof. Petrea Mirela – Luneta;

  • 21:30 – 0:00 – Observaţii astronomice şi filme documentare de astronomie.

13 iunie 2014 (Planetariu)

  • 19:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte “deep sky”;

  • 19:30 – Lector: Clisu Cristina – Sistemul Solar;

  • 20:00 – Lector: prof. Petrea Mirela – rubrica “flash”/ Informaţii din astronomie;

  • 20:10 – Spectacol de planetariu;

  • 21:00 – pauză;

  • 21:30 – 0:00 – Observaţii astronomice şi filme documentare de astronomie.

14 iunie 2014

  • 19:00 – Lector: Ciuciu Adrian – Galaxiile;

  • 19:30 – Lector: Ciuciu Adrian – Roiuri de stele;

  • 20:00 – Pauză;

  • 20:10 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – rubrica “flash” / Lumină şi culoare în Univers;

  • 20:30 – Test de cunoştinţe generale şi sondaj de opinie;

  • 21:00 – Încheierea şcolii de vară de astronomie. Concluzii. Acordarea diplomelor de participare;

  • 21:30 – 0:00 – Observaţii astronomice şi filme documentare de astronomie.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna iunie 2014

Cerul lunii iunie ne aminteşte că anotimpul de vară este aproape (în special la vara astronomică), şi cu acest prilej începe sezonul de observaţii astronomice. Cerul se poate observa pe tot parcursul anului, dar perioada cuprinsă între lunile iunie şi august este mult mai potrivită pentru astronomi. Vremea devine din ce în ce mai plăcută pentru observaţii astronomice, dar şi pentru tabere de astronomie.

Aspectul cerului în această lună este predominat spre sud-est, est şi nord-est de prezenţa constelaţiilor specifice anotimpului de vară. Cele mai cunoscute sunt Lebăda, Lira, Vulturul, iar cele mai strălucitoare stele din cele trei constelaţii amintite formează o configuraţie numită “triunghiul de vară” (format din stelele Vega, Deneb şi Altair). În acelaşi timp spre sud şi sud-est mai sunt vizibile constelaţiile cerului de primăvară ce apun din ce în ce mai devreme, pe măsură ce ne apropiem de finalul lunii. Cele mai importante constelaţii ale cerului de primăvară sunt: Boarul cu steaua Arcturus ce se observă sus pe cer aproape toată noaptea, spre sud-vest găsim constelaţiile Hidra, Fecioara, spre vest Leul. În lumina crepuscului de seară se mai observă câteva constelaţii ale cerului de iarnă, cum ar fi Gemenii spre nord – vest. Pe teritoriul acestei constelaţii se găseşte planeta Jupiter, vizibilă ca o stea strălucitoare la nivelul orizontului. Luna iunie este ultima lună când Jupiter mai este prezent pe cerul de seară. Încet, încet, Jupiter se apropie de întâlnirea cu Soarele (în conjuncţie), undeva pe la finalul lunii iulie şi ulterior prin august va reapare pe cerul de dimineaţă. Pe parcursul lunii iunie pe cerul de seară se vor mai observa alte două planete, Marte spre sud – vest în constelaţia Fecioara, nu departe de planeta Saturn în Balanţa spre sud.

Cerul de vară mai este cunoscut şi datorită diversităţii obectelor “deep sky” (roiuri de stele, galaxii, nebuloase). Cel mai important şi cunoscut obiect este roiul globular Messier 13, situat de pe teritoriul constelaţiei Hercule. Acest roi conţine sute de mii de stele, concentrate într-o zonă relativă mică din spaţiu, la o distanţă de 25.000 ani lumină de noi.

M13

Recent, am reuşit cu ajutorul telescopului principal al Observatorului Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad să realizăm o frumoasă imagine cu roiul globular M 13. Imaginea este formată din 65 de cadre a câte 30 secunde expunere fiecare. S-a folosit filtre de culoare (LRGB) pentru a reda o imagine color. Mai multe informaţii despre dotarea Observatorului Astronomic găsiţi pe acest site, la secţiunea Observator Astronomic.

Trebuie să mai precizez că în luna iunie, mai exact pe data de 21, va avea loc solstiţiul de vară. Momentul marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică, fireşte în emisfera sudică situaţia este inversă (iarnă). În ziua solstiţiul de vară, Soarele are altitudinea maximă la culminaţie, pentru latitudinea medie a țării noastre 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din acelaşi motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopți albe”. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni până la solstiţiul de iarnă. Mai multe informaţii despre solstiţiul de vară sunt pe site-ul Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

De asemenea, mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice ale lunii iunie le găsiţi la pagina calendar astronomic de pe acest site.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Ziua Astronomiei la Bârlad

În fiecare an în luna aprilie sau mai, când Luna este în preajma fazei de Primul Pătrar, astronomii din lumea întreagă sărbătoresc Ziua Astronomiei (Astronomy Day). Această manifestare a astronomilor amatori a plecat din dorinţa de ale arăta oamenilor obişnuiţi frumuseţile cerului înstelat, în felul acesta se contribuie la promovarea şi popularizarea astronomiei în rândul publicului. Ca totul să fie cât mai comod pentru majoritatea dintre noi, acest eveniment se desfăşoară într-o zi de sâmbătă, când Luna este în apropierea fazei de Primul Pătrar. În această fază, Luna este vizibilă pe cerul de seară şi relieful lunar se poate observa cel mai bine. Deci toate condiţiile ca cerul să poată oferi tuturor un moment de bucurie, frumuseţe şi de reflexie asupra faptului că trăim într-o lume atât de mică şi fragilă.

Afis saptamana internationala a astronomiei

Prima manifestare dedicată zilei astronomiei a fost în anul 1973 (California – S.U.A), când un astronom amator Douge Berger (președintele clubului local Astronomical Association of Northern California) a decis că decât să invite oamenii să vină la o seară de observații astronomice într-un loc îndepărtat de oraș, mai bine ar fi ca observaţiile astronomice să le organizeze în mijlocul orașului și să arate obiectele cerești publicului trecător, care altfel nu ar avea ocazia să privească printr-un telescop. De atunci această tradiţie s-a extins rapid, majoritatea asociaţiilor de astronomie, observatoare astronomice şi planetarii publice din lumea întreagă organizează diverse activităţi cu prilejul acestei zile. (sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”).

Anul acesta Ziua Astronomiei va fi pe 10 mai, iar Săptămâna Internaţionala a Astronomiei (Astronomy Week) va fi în perioada 5 – 11 mai. Noi la Bârlad o să desfăşurăm activităţi doar în perioada 6 – 10 mai. La acest link găsiţi imagini de la Ziua Astronomiei de anul trecut de pe 20 aprilie 2013.

În perioada 6 – 9 mai, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” va fi deschis pentru public în fiecare seară între orele 21:00 şi 23:00. Se vor desfăşura observaţii astronomice prin instrumentele optice din dotare şi filme documentare de astronomie. Costul biletului este 2 lei.

În data de 10 mai 2014 (Ziua Astronomiei), programul va fi mai diversificat. Vom începe ziua cu observaţii solare în parc (în faţa teatrului Victor Ion Popa), între orele 9:30 – 11:00. Urmează la ora 11:30 o conferinţă cu publicul, la sediul central al Muzeului din str. “Vasile Pârvan” nr. 1. Din nou seara la observaţii astronomice, de data aceasta la locul nostru obişnuit de observaţii de pe str. Republicii (în zona parcului, lângă statuia lui Mihai Eminescu), între orele 21:00 şi 22:30. Trebuie să precizăm că observaţiile astronomice se vor desfăşura numai dacă cerul va fi senin!

Este al patrulea an când la Bârlad organizăm activităţi cu prilejul Zilei Astronomiei şi ne bucurăm că putem să ne apropiem mai mult către oamenii obişnuiţi ce nu au avut sau nu au posibilitatea să privească cerul printr-un telescop. Mai vreau să precizez că chiar în seara de 10 mai o să fie şi un fenomen astronomic interesant! Planeta Saturn va fi la opoziţie, momentul cel mai bun pentru a observa planetă cu inele. Pentru mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice ale lunii mai găsiţi la secţiunea calendar astronomic de pe acest site.

Vă aşteptăm să fiţi alături de noi la Săptămâna şi Ziua Internaţională a Astronomiei!

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna aprilie 2014

Pe cerul lunii aprilie se poate observa seara, imediat după lăsarea întunericului, constelaţiile cerului de primăvară. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt: Leul, Fecioara, Hidra, Boarul etc. În constelaţia Boarul găsim o stea strălucitoare ce se numeşte Arcturus şi se află la o distanţa de 36 de ani lumină de noi. Dacă prelungim o linie imaginară de la steaua Arcturus spre sud – est găsim o altă stea strălucitoare: Spica din constelaţia Fecioara. În luna aprilie încă se mai poate observa spre vest şi sud-vest, constelaţiile cerului de iarnă şi în mod special configuraţia numită “triunghiul de iarnă” formată din stelele Betelgeuse din Orion, Procyon din Câinele Mic şi Sirius din Câinele Mare.

Tot în luna aprilie se poate observa foarte bine constelaţia Ursa Mare sau Carul Mare după cum mai este cunoscută. Este o constelaţie circumpolară şi se poate observa mai bine primăvara, aflăndu-se la culminaţie chiar după terminarea crepuscului de seară. Pe teritoriul constelaţiei Carul Mare se află foarte multe obiecte “deep sky”, atât din catalogul Messier cât şi NGC, reprezentând în special galaxii. Cele mai cunoscute sunt M 81, M 82 etc. Chiar la începutul acestui an am observat o supernovă spectaculoasă în galaxia M 82, numită 2014J. Se pare că acestă supernovă mai este încă vizibilă şi în această perioadă (numai prin telescoape şi astrofotografic), cel puţin era observabilă în bune condiţii pe 20 martie.

Pe teritoriul constelaţiei Câinii de Vânătoare (o altă constelaţie a cerului de primăvară), nu departe de Carul Mare putem observa un alt obiect “deep sky” interesant! Messier 51 sau Whirlpool Galaxy. Sunt de fapt două galaxii care se unesc pritr-un “dans cosmic” spectaculos. Acest obiect se poate observa şi vizual prin telescoape cu apertură mare şi în special în afara oraşelor, acolo unde este mai puţină poluare luminoasă, dar acest obiect devine cu totul deosebit atunci când este fotografiat. Obiectele îndepărtate şi slab strălucitoare nu pot fi atât de uşor capturate într-o imagine aşa cum obişnuim să fotografiem de exemplu, un peisaj de munte. Fotografierea “deep sky” este un domeniu foarte interesant, cunoscut şi sub numele de astrofotografie şi necesită un echipament special şi foarte multe cunoştinţe de specialitate.

M51 pt site

Recent la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad am reuşit să surprindem într-o imagine frumoasă Galaxia spirală M 51 sau Whirlpool Galaxy situată la o distanţa de aproximativ 23 milioane de ani lumină. Obiectul mai mic din stânga este galaxia M 51B sau NGC 5195. Cele două galaxii sunt legate de forţa gravitaţională. Imaginea a fost realizată cu ajutorul telescopului principal şi al camerei CCD ATIK 320E. Imaginea este formată din mai multe cadre ce au fost ulterior calibrate şi prelucrate.

În luna aprilie vom observa seara spre orizontul vestic  planeta Jupiter în constelaţia Gemeni, în acelaşi timp spre est răsare planeta Marte în constelaţia Fecioara. În această lună, planeta roşie va fi vizibilă în condiţii foarte bune, chiar pe data de 8 aprilie va fi la opoziţie, moment în care planeta va fi mai aproape de Pământ ca de obicei şi de aici o serie de consecinţe: planeta va răsări la apusul soarelui şi va fi vizibilă toată noaptea, de asemenea strălucirea şi diametrul unghilar vor fi maxime.

Ceva mai târziu, îşi va face prezenţa şi planeta Saturn spre sud-est în constelaţia Balanţa. Urmează o perioadă foarte bună pentru planeta cu inele, în sensul că va deveni vizibilă din ce în ce mai devreme şi vizitatorii observatorului astronomic vor avea ocazia să observe prin telescop această planetă.

În luna aprilie se vor produce şi doua eclipse, din păcate, ambele nu vor fi vizibile din România. Pe 15 aprilie va fi o eclipsă totală de Lună vizibilă din Australia, Pacific şi America. Pe 29 aprilie va fi o eclipsă inelară de Soare vizibilă din Antarctica şi Australia. Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii aprilie sunt pe pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului în luna martie 2014

Gemeni este constelaţia lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare Castor şi Pollux sunt uşor de identificat. Constelaţia Orion şi Câinele Mare se află spre sud – vest părăsind devreme cerul de seară, semn că iarna este spre final. Pe terioriul constelaţiei Gemeni o să vedem cu ochiul liber o stea foarte strălucitoare – planeta Jupiter ce se va observa în condiţii excelente pe cerul de seară, foarte sus pe cer (aproape de zenit). În luna martie ziua este aproximativ egală cu noaptea, iar pe data de 20 va fi şi echinocţiul de primăvară. Acest moment este marcat prin poziţia Soarelui în punctul vernal (intersecţia dintre ecuatorul ceresc şi ecliptică). După data echinocţiului de primăvară, Soarele va trece din emisfera sudică în cea nordică şi din acest moment va începe primăvara astronomică.

jupiter site

Imaginea de mai sus a fost realizată la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad, în seara zilei de 10 februarie 2014 şi reprezintă planeta Jupiter şi 3 din cei 4 sateliţi galileeni. Pentru prima data s-a capturat imaginea unei planete cu ajutorul setup-ului de astrofotografie din dotare. Camera CCD ATIK poate fi folosită într-o anumită măsură şi în astrofotografia planetară.

Pe parcursul lunii martie vor mai fi câteva fenomene astronomice ce trebuiesc amintite, cum ar fi conjuncţia Lună – Saturn din dimineaţa zilei din 21 şi Venus la elongaţie vestică maximă de pe 22 martie. În felul acesta planeta Venus va fi vizibilă în condiţii foarte bune pe cerul de dimineaţă. Mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice ale lunii martie găsiţi la secţiunea calendar astronomic.

În data de 29 martie, la ora 20:30 va fi “Ora Pământului” (Earth Hour), un eveniment organizat cu scopul conştientizării globale despre impactul negativ asupra mediului înconjurător cauzat de consumul exagerat de resurse energetice .

Ora Pământului se sărbătoreşte în România din anul 2009, iar la nivel internaţional din anul 2007, când WWF Australia a organizat prima ediţie a acestui eveniment. Se întâmpla pe 31 martie 2007, la Sydney, când 2 milioane de case şi sedii de companii australiene au stins luminile timp de o oră. În 2008, 50 de milioane de oameni au ales să celebreze Earth Hour, iar în 2010 – 4.500 de oraşe din 128 de ţări. În prezent, comunitatea de susţinători Earth Hour a atins 2 miliarde de oameni, din peste 7.000 de oraşe, din peste 152 de ţări.

ora pamantului final site

Bârladul a susţinut pentru prima dată “Ora Pământului” anul trecut în 2013, la iniţiativa observatorului astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan”.

Anul acesta o să facem acelaşi lucru şi în seara de 29 martie o să fim în stradă cu unul din telescoapele din dotare şi o să arătăm omenilor frumuseţea cerului înstelat fără luminile oraşului. Aici puteţi să vedeţi imaginile din 2013.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna februarie 2014

În luna februarie avem posibilitatea să observăm chiar de la începutul crepuscului de seară, constelaţiile cerul de iarnă. Este perioada din an în care constelaţiile şi obiectele “deep sky” specifice anotimpului de iarnă pot fi cel mai bine observate. Februarie este cea mai scurtă lună din an şi ultima din iarna calendaristică. În această lună, constelaţia Orion se află seara sus pe cer la culminaţie. Mai jos, în partea stângă se află strălucitoarea stea Sirius (cea mai strălucitoare stea din constelaţia Câinele Mare, dar şi cea mai strălucitoare stea de pe cer). Sirius este strălucitoare datorită faptului că emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele şi este relativ aproape de noi (8,6 ani lumină).

Bădeana

Imaginea de mai sus a fost realizată în dimineaţa zilei 7 septembrie 2013 din zona rezervaţiei Bădeana (Jud. Vaslui), cu ocazia unor observaţii astronomice în afara oraşului Bârlad, organizate de Astroclubul “Perseus” din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan”. Chiar dacă este toamnă, în imagine am surprins pe cerul de dimineaţă, constelaţii specifice anotimpului de iarnă. Se observă constelaţia Orion, steaua Sirius şi Procyon. Tot aici mai putem observa constelaţia zodiacală Gemeni, unde găsim o stea foarte strălucitoare ce nu scintilează (nu sclipeşte) – planeta Jupiter. În stânga jos, găsim planeta Marte în apropiere de roiul deschis M 44 (Praesepe).

Planeta Jupiter se află şi în luna februarie tot pe teritoriul constelaţiei Gemeni şi se poate observa în condiţii foarte bune pe cerul de seară.

La stânga sus de Sirius, se află o altă stea strălucitoare, Procyon din constelaţia Câinele Mic (Canis Minor). Constelaţiile Câinele Mare şi Câinele Mic, reprezintă în mitologia greacă cei doi câini de vânătoare a lui Orion. Mai trebuie precizat faptul că steaua Betelgeuse (de culoare roşie din constelaţia Orion), împreună cu Sirius şi Procyon, formează o configuraţie numită “Triunghiul de iarnă”.

Spre nord – est, o să găsim constelaţia Ursa Major (Carul Mare). Odată cu apropierea primăverii, această constelaţie devine vizibilă în condiţii foarte bune pe cerul de seară. Spre est răsare Leul împreună cu steaua Regulus, o constelaţie ce ne aminteşte că primăvara este aproape.

Pe parcursul lunii februarie nu avem fenomene astronomice deosebite, dar ţin să amintesc de conjuncţia Lună – Venus din dimineaţa zilei de 26. Dacă aveţi cer senin între orele 6:00 – 7:00, nu ezitaţi să priviţi spre orizontul sud – estic. O să vedeţi Luna şi planeta Venus foarte aproape, iar dacă priviţi peisajul printr-un binoclu spectacolul va fi unul deosebit. Ceva asemănător ca în imaginea de mai jos.

2014-01-30 10_28_34-Greenshot

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii februarie găsiţi la secţiunea calendar astronomic.

Sursa: http://www.astro-urseanu.ro/calendar_februarie.html

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Fenomene astronomice în anul 2014

Luna şi Venus

Pe glob, în anul 2014 se vor produce mai multe fenomene astronomice importante. Din păcate nici unul dintre acestea nu va fi vizibil din ţara noastră.

Eclipsa totală de Lună din 15 aprilie 2014;

Eclipsa inelară de Soare din 29 aprilie 2014;

Eclipsa totală de Lună din 8 octombrie 2014;

Eclipsa parţială de Soare din 23 octombrie 2014.

Pe teritoriul României în anul 2014 nu va fi nici un fenomen astronomic deosebit, însă putem să amintim de curenţii meteorici (vezi calendarul curenţilor meteorici în anul 2014) şi de conjuncţia Venus – Jupiter din 18 august.

Pe site-ul AstroBârlad o să publicăm lunar diverse informaţii despre principalele fenomene astronomice. Tot aici, găsiţi şi calendarul evenimentelor astronomice ale lunii în curs, cum ar fi calendarul astronomic din luna ianuarie 2014.

Fenomene astronomice în anul 2014.

3 ianuarie Maximul Quadrantidelor
4 ianuarie Pământul la periheliu
5 ianuarie Jupiter la opoziţie
20 martie Echinocţiul de primăvară
23 martie Venus la elongaţie vestică maximă
8 aprilie Marte la opoziţie
15 aprilie Eclipsă totală de Luna (invizibil din România)
29 aprilie Eclipsă inelară de Soare (invizibil din România)
10 mai Saturn la opoziţie
21 iunie Solstiţiul de vară
4 iulie Pământul la afeliu
12 – 13 august Maximul Perseidelor
18 august Conjuncţia Venus – Jupiter
23 septembrie Echinocţiul de toamnă
8 octombrie Eclipsă totală de Lună (invizibil din România)
23 octombrie Eclipsă parţială de Soare (invizibil din România)
14 decembrie Maximul Geminidelor
22 decembrie Solstiţiul de iarnă

Sursa: http://www.astro-info.ro

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna decembrie 2013

Aspectul cerului în luna decembrie este specific sfârşitului de toamnă şi începutului de iarnă astronomică. Nopţile sunt din ce în ce mai lungi, iar zilele mai scurte, Soarele se ridică puţin deasupra orizontului şi apune foarte repede.

Acum seara, la lăsarea întunericului, putem să observăm pe cer două tipuri de constelaţii, specifice celor două anotimpuri, în primă fază vedem foarte bine cerul de toamnă cu constelaţiile: Pegas, Andromeda, Peşti, Cepheu, Cassiopeia, etc. Puţin mai târziu spre sud şi sud-est, îşi fac apariţia constelaţiile cerului de iarnă: Orion, Câinele Mare cu steaua Sirius (cea mai strălucitoare stea de pe cer), iar spre est şi nord – est, găsim: Perseu, Gemenii, Auriga, Taur, etc.

Ca în fiecare an, pe data de 21 decembrie, marcăm momentul solstiţiului de iarnă. La acestă dată, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul culminaţiei (în jurul orei 12:00) – ținând cont de latitudinea medie a ţării noastre, Soarele se află la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 16 ore și 10 minute. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. (Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”).

04-iarnaPe cerul nopţilor de iarnă, pe teritoriul constelaţiei Gemenii, o să găsim cea mai mare planetă a Sistemului Solar: Jupiter. Cu ochiul liber Jupiter se observă ca o stea strălucitoare ce nu scintilează (sclipeşte). Prin telescop această planetă este cu totul deosebită, se disting detalii din atmosfera planetei şi cei patru sateliţi galileeni, descoperiţi de către Galileo Galilei în anul 1610 (Io, Europa, Callisto şi Ganymede).

Jupiter

Imaginea de mai sus a fost realizată la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad, în luna februarie 2013, cu ajutorul camerei foto Canon EOS 1100D, ce a fost montată la telescopul Meade LX 200 GPS. În primă fază am realizat un film de un minut şi ulterior am prelucrat cele mai reuşite cadre, ca în final să rezulte această imagine.

În această lună, în special după data de 10, pe cerul de seară (spre orizontul vestic) este posibil să observăm cometa ISON. Nu vă faceţi mari speranţe, sunt şanse foarte mici ca această cometă să mai fie vizibilă, chiar şi prin telescoape! După trecerea la periheliu din 28 noiembrie, se pare ca nucleul cometei s-a dezintegrat sau a fost serios afectat de temperatura uriaşă a Soarelui. Cunoaştem foarte puţine lucruri despre cometele ce vin pentru prima data în interiorul Sistemului Solar.

Astronomii din întreaga lume stau cu ochii pe ISON, iar dacă aceasta va fi vizibilă, în perioada următoare, o să încercăm să realizăm noi imagini la Observatorul Astronomic din Bârlad.

Mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice din luna decembrie găsiţi pe pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna noiembrie 2013. Cometa ISON a fost observată la Bârlad

În luna noiembrie, aspectul cerului este specific anotimpului de toamnă, unde întâlnim constelaţiile: Pegas, Andromeda, Peşti, Balena, Cassiopeia, etc. Tot în luna noiembrie, chiar inainte de miezul nopţii îşi fac apariţia pe cer şi constelaţiile cerului de iarnă: Orion, Auriga (cu steaua strălucitoare Capella, spre nord – est), Gemenii, pe teritoriul acestei constelaţii o să găsim planeta Jupiter, vizibilă ca o stea strălucitoare ce nu scintilează (nu sclipeşte). Începând din luna noiembrie, Jupiter începe să devină vizibil pe cerul de seară, în direcţia nord – est, a bolţii cereşti. În acelaşi timp spre vest şi sud – vest, mai observăm constelaţiile anotimpului de vară, ce apun din ce în ce mai devreme. Dintre acestea amintim configuraţia Triunghiul de Vară, formată din stelele Vega, Deneb şi Altair. Spre orizontul sud-vestic, se observă o stea foarte strălucitoare, este planeta Venus, ce va fi la elongaţie estică maximă pe 1 noiembrie (unghiul dintre direcţia spre Soare şi planeta Venus, aşa cum este observat de pe Pământ, planeta este vizibilă seara spre vest).

Tot în luna noiembrie, în special în prima parte a lunii, cu ajutorul telescoapelor, este posibil să observăm spre dimineaţă şi celebra cometă ISON, cunoscută în special mai mult datorită unor speculaţii şi afirmaţii ce ţin mai mult de rating, decât de adevărul ştiinţific. În primul rând, doresc să fac precizarea că în luna noiembrie, cometa ISON va fi din ce în ce mai greu de observat, deoarece se apropie de Soare, adică va fi la periheliu pe 28 noiembrie. Cometa va deveni din nou vizibilă pe cerul de dimineaţă, după 10 decembrie, şi pe cerul de seară după data de 13 decembrie.

Mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice din luna noiembrie, găsiţi la secţiunea calendar astronomic.

Cometa ISON a fost descoperită pe 21 septembrie 2012 de către Vitali Nevski şi Artiom Novicionok, cu ajutorul unui telescop de 40 cm din cadrul reţelei observaţionale International Scientific Optical Network  (ISON) (Sursa: wikipedia). Cometa ISON va trece cel mai aproape de Soare pe 28 noiembrie, când va fi la aproximativ 1.100.000 de km distanţă de Soare, iar pe 26 decembrie 2013, va ajunge la distanţă minimă faţă de Pământ (64,2 milioane km). Alte informaţii găsiţi pe site-ul colegilor de la Galaţi, AstroGalaţi.

C/2012 S1 (ISON)

În dimineaţa zilei de 28 octombrie 2013, am realizat mai multe cadre la cometa ISON şi am raportat poziţia la MPC. În felul acesta am contribuit şi noi la rafinarea orbitei acestei comete mult aşteptate. Observaţiile astronomice au fost realizate împreună cu Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului “Călin Popovici” Galaţi, în prezent student la University of Glasgow din Marea Britanie.

În urma acestor observaţii am realizat mai multe cadre, ce au fost ulterior prelucrate şi a rezultat imaginea de mai sus. După cum se observă, cometa nu este atât de strălucitoare pe cât se aştepta. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că în momentul observaţiilor, cometa era aproape de orizont, iar prezenţa Lunii în apropiere, a estompat şi mai mult luminozitatea ei.

În cazul în care cometa ISON va supraveţui apropierii de Soare de pe 28 noiembrie şi va fi vizibilă în condiţii bune, o să revenim cu noi imagini de la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad