Category Archives: Noutăţi din Astronomie

Aspectul cerului în luna aprilie 2014

Pe cerul lunii aprilie se poate observa seara, imediat după lăsarea întunericului, constelaţiile cerului de primăvară. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt: Leul, Fecioara, Hidra, Boarul etc. În constelaţia Boarul găsim o stea strălucitoare ce se numeşte Arcturus şi se află la o distanţa de 36 de ani lumină de noi. Dacă prelungim o linie imaginară de la steaua Arcturus spre sud – est găsim o altă stea strălucitoare: Spica din constelaţia Fecioara. În luna aprilie încă se mai poate observa spre vest şi sud-vest, constelaţiile cerului de iarnă şi în mod special configuraţia numită “triunghiul de iarnă” formată din stelele Betelgeuse din Orion, Procyon din Câinele Mic şi Sirius din Câinele Mare.

Tot în luna aprilie se poate observa foarte bine constelaţia Ursa Mare sau Carul Mare după cum mai este cunoscută. Este o constelaţie circumpolară şi se poate observa mai bine primăvara, aflăndu-se la culminaţie chiar după terminarea crepuscului de seară. Pe teritoriul constelaţiei Carul Mare se află foarte multe obiecte “deep sky”, atât din catalogul Messier cât şi NGC, reprezentând în special galaxii. Cele mai cunoscute sunt M 81, M 82 etc. Chiar la începutul acestui an am observat o supernovă spectaculoasă în galaxia M 82, numită 2014J. Se pare că acestă supernovă mai este încă vizibilă şi în această perioadă (numai prin telescoape şi astrofotografic), cel puţin era observabilă în bune condiţii pe 20 martie.

Pe teritoriul constelaţiei Câinii de Vânătoare (o altă constelaţie a cerului de primăvară), nu departe de Carul Mare putem observa un alt obiect “deep sky” interesant! Messier 51 sau Whirlpool Galaxy. Sunt de fapt două galaxii care se unesc pritr-un “dans cosmic” spectaculos. Acest obiect se poate observa şi vizual prin telescoape cu apertură mare şi în special în afara oraşelor, acolo unde este mai puţină poluare luminoasă, dar acest obiect devine cu totul deosebit atunci când este fotografiat. Obiectele îndepărtate şi slab strălucitoare nu pot fi atât de uşor capturate într-o imagine aşa cum obişnuim să fotografiem de exemplu, un peisaj de munte. Fotografierea “deep sky” este un domeniu foarte interesant, cunoscut şi sub numele de astrofotografie şi necesită un echipament special şi foarte multe cunoştinţe de specialitate.

M51 pt site

Recent la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad am reuşit să surprindem într-o imagine frumoasă Galaxia spirală M 51 sau Whirlpool Galaxy situată la o distanţa de aproximativ 23 milioane de ani lumină. Obiectul mai mic din stânga este galaxia M 51B sau NGC 5195. Cele două galaxii sunt legate de forţa gravitaţională. Imaginea a fost realizată cu ajutorul telescopului principal şi al camerei CCD ATIK 320E. Imaginea este formată din mai multe cadre ce au fost ulterior calibrate şi prelucrate.

În luna aprilie vom observa seara spre orizontul vestic  planeta Jupiter în constelaţia Gemeni, în acelaşi timp spre est răsare planeta Marte în constelaţia Fecioara. În această lună, planeta roşie va fi vizibilă în condiţii foarte bune, chiar pe data de 8 aprilie va fi la opoziţie, moment în care planeta va fi mai aproape de Pământ ca de obicei şi de aici o serie de consecinţe: planeta va răsări la apusul soarelui şi va fi vizibilă toată noaptea, de asemenea strălucirea şi diametrul unghilar vor fi maxime.

Ceva mai târziu, îşi va face prezenţa şi planeta Saturn spre sud-est în constelaţia Balanţa. Urmează o perioadă foarte bună pentru planeta cu inele, în sensul că va deveni vizibilă din ce în ce mai devreme şi vizitatorii observatorului astronomic vor avea ocazia să observe prin telescop această planetă.

În luna aprilie se vor produce şi doua eclipse, din păcate, ambele nu vor fi vizibile din România. Pe 15 aprilie va fi o eclipsă totală de Lună vizibilă din Australia, Pacific şi America. Pe 29 aprilie va fi o eclipsă inelară de Soare vizibilă din Antarctica şi Australia. Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii aprilie sunt pe pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului în luna martie 2014

Gemeni este constelaţia lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare Castor şi Pollux sunt uşor de identificat. Constelaţia Orion şi Câinele Mare se află spre sud – vest părăsind devreme cerul de seară, semn că iarna este spre final. Pe terioriul constelaţiei Gemeni o să vedem cu ochiul liber o stea foarte strălucitoare – planeta Jupiter ce se va observa în condiţii excelente pe cerul de seară, foarte sus pe cer (aproape de zenit). În luna martie ziua este aproximativ egală cu noaptea, iar pe data de 20 va fi şi echinocţiul de primăvară. Acest moment este marcat prin poziţia Soarelui în punctul vernal (intersecţia dintre ecuatorul ceresc şi ecliptică). După data echinocţiului de primăvară, Soarele va trece din emisfera sudică în cea nordică şi din acest moment va începe primăvara astronomică.

jupiter site

Imaginea de mai sus a fost realizată la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad, în seara zilei de 10 februarie 2014 şi reprezintă planeta Jupiter şi 3 din cei 4 sateliţi galileeni. Pentru prima data s-a capturat imaginea unei planete cu ajutorul setup-ului de astrofotografie din dotare. Camera CCD ATIK poate fi folosită într-o anumită măsură şi în astrofotografia planetară.

Pe parcursul lunii martie vor mai fi câteva fenomene astronomice ce trebuiesc amintite, cum ar fi conjuncţia Lună – Saturn din dimineaţa zilei din 21 şi Venus la elongaţie vestică maximă de pe 22 martie. În felul acesta planeta Venus va fi vizibilă în condiţii foarte bune pe cerul de dimineaţă. Mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice ale lunii martie găsiţi la secţiunea calendar astronomic.

În data de 29 martie, la ora 20:30 va fi “Ora Pământului” (Earth Hour), un eveniment organizat cu scopul conştientizării globale despre impactul negativ asupra mediului înconjurător cauzat de consumul exagerat de resurse energetice .

Ora Pământului se sărbătoreşte în România din anul 2009, iar la nivel internaţional din anul 2007, când WWF Australia a organizat prima ediţie a acestui eveniment. Se întâmpla pe 31 martie 2007, la Sydney, când 2 milioane de case şi sedii de companii australiene au stins luminile timp de o oră. În 2008, 50 de milioane de oameni au ales să celebreze Earth Hour, iar în 2010 – 4.500 de oraşe din 128 de ţări. În prezent, comunitatea de susţinători Earth Hour a atins 2 miliarde de oameni, din peste 7.000 de oraşe, din peste 152 de ţări.

ora pamantului final site

Bârladul a susţinut pentru prima dată “Ora Pământului” anul trecut în 2013, la iniţiativa observatorului astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan”.

Anul acesta o să facem acelaşi lucru şi în seara de 29 martie o să fim în stradă cu unul din telescoapele din dotare şi o să arătăm omenilor frumuseţea cerului înstelat fără luminile oraşului. Aici puteţi să vedeţi imaginile din 2013.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna februarie 2014

În luna februarie avem posibilitatea să observăm chiar de la începutul crepuscului de seară, constelaţiile cerul de iarnă. Este perioada din an în care constelaţiile şi obiectele “deep sky” specifice anotimpului de iarnă pot fi cel mai bine observate. Februarie este cea mai scurtă lună din an şi ultima din iarna calendaristică. În această lună, constelaţia Orion se află seara sus pe cer la culminaţie. Mai jos, în partea stângă se află strălucitoarea stea Sirius (cea mai strălucitoare stea din constelaţia Câinele Mare, dar şi cea mai strălucitoare stea de pe cer). Sirius este strălucitoare datorită faptului că emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele şi este relativ aproape de noi (8,6 ani lumină).

Bădeana

Imaginea de mai sus a fost realizată în dimineaţa zilei 7 septembrie 2013 din zona rezervaţiei Bădeana (Jud. Vaslui), cu ocazia unor observaţii astronomice în afara oraşului Bârlad, organizate de Astroclubul “Perseus” din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan”. Chiar dacă este toamnă, în imagine am surprins pe cerul de dimineaţă, constelaţii specifice anotimpului de iarnă. Se observă constelaţia Orion, steaua Sirius şi Procyon. Tot aici mai putem observa constelaţia zodiacală Gemeni, unde găsim o stea foarte strălucitoare ce nu scintilează (nu sclipeşte) – planeta Jupiter. În stânga jos, găsim planeta Marte în apropiere de roiul deschis M 44 (Praesepe).

Planeta Jupiter se află şi în luna februarie tot pe teritoriul constelaţiei Gemeni şi se poate observa în condiţii foarte bune pe cerul de seară.

La stânga sus de Sirius, se află o altă stea strălucitoare, Procyon din constelaţia Câinele Mic (Canis Minor). Constelaţiile Câinele Mare şi Câinele Mic, reprezintă în mitologia greacă cei doi câini de vânătoare a lui Orion. Mai trebuie precizat faptul că steaua Betelgeuse (de culoare roşie din constelaţia Orion), împreună cu Sirius şi Procyon, formează o configuraţie numită “Triunghiul de iarnă”.

Spre nord – est, o să găsim constelaţia Ursa Major (Carul Mare). Odată cu apropierea primăverii, această constelaţie devine vizibilă în condiţii foarte bune pe cerul de seară. Spre est răsare Leul împreună cu steaua Regulus, o constelaţie ce ne aminteşte că primăvara este aproape.

Pe parcursul lunii februarie nu avem fenomene astronomice deosebite, dar ţin să amintesc de conjuncţia Lună – Venus din dimineaţa zilei de 26. Dacă aveţi cer senin între orele 6:00 – 7:00, nu ezitaţi să priviţi spre orizontul sud – estic. O să vedeţi Luna şi planeta Venus foarte aproape, iar dacă priviţi peisajul printr-un binoclu spectacolul va fi unul deosebit. Ceva asemănător ca în imaginea de mai jos.

2014-01-30 10_28_34-Greenshot

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii februarie găsiţi la secţiunea calendar astronomic.

Sursa: http://www.astro-urseanu.ro/calendar_februarie.html

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Fenomene astronomice în anul 2014

Luna şi Venus

Pe glob, în anul 2014 se vor produce mai multe fenomene astronomice importante. Din păcate nici unul dintre acestea nu va fi vizibil din ţara noastră.

Eclipsa totală de Lună din 15 aprilie 2014;

Eclipsa inelară de Soare din 29 aprilie 2014;

Eclipsa totală de Lună din 8 octombrie 2014;

Eclipsa parţială de Soare din 23 octombrie 2014.

Pe teritoriul României în anul 2014 nu va fi nici un fenomen astronomic deosebit, însă putem să amintim de curenţii meteorici (vezi calendarul curenţilor meteorici în anul 2014) şi de conjuncţia Venus – Jupiter din 18 august.

Pe site-ul AstroBârlad o să publicăm lunar diverse informaţii despre principalele fenomene astronomice. Tot aici, găsiţi şi calendarul evenimentelor astronomice ale lunii în curs, cum ar fi calendarul astronomic din luna ianuarie 2014.

Fenomene astronomice în anul 2014.

3 ianuarie Maximul Quadrantidelor
4 ianuarie Pământul la periheliu
5 ianuarie Jupiter la opoziţie
20 martie Echinocţiul de primăvară
23 martie Venus la elongaţie vestică maximă
8 aprilie Marte la opoziţie
15 aprilie Eclipsă totală de Luna (invizibil din România)
29 aprilie Eclipsă inelară de Soare (invizibil din România)
10 mai Saturn la opoziţie
21 iunie Solstiţiul de vară
4 iulie Pământul la afeliu
12 – 13 august Maximul Perseidelor
18 august Conjuncţia Venus – Jupiter
23 septembrie Echinocţiul de toamnă
8 octombrie Eclipsă totală de Lună (invizibil din România)
23 octombrie Eclipsă parţială de Soare (invizibil din România)
14 decembrie Maximul Geminidelor
22 decembrie Solstiţiul de iarnă

Sursa: http://www.astro-info.ro

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna decembrie 2013

Aspectul cerului în luna decembrie este specific sfârşitului de toamnă şi începutului de iarnă astronomică. Nopţile sunt din ce în ce mai lungi, iar zilele mai scurte, Soarele se ridică puţin deasupra orizontului şi apune foarte repede.

Acum seara, la lăsarea întunericului, putem să observăm pe cer două tipuri de constelaţii, specifice celor două anotimpuri, în primă fază vedem foarte bine cerul de toamnă cu constelaţiile: Pegas, Andromeda, Peşti, Cepheu, Cassiopeia, etc. Puţin mai târziu spre sud şi sud-est, îşi fac apariţia constelaţiile cerului de iarnă: Orion, Câinele Mare cu steaua Sirius (cea mai strălucitoare stea de pe cer), iar spre est şi nord – est, găsim: Perseu, Gemenii, Auriga, Taur, etc.

Ca în fiecare an, pe data de 21 decembrie, marcăm momentul solstiţiului de iarnă. La acestă dată, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul culminaţiei (în jurul orei 12:00) – ținând cont de latitudinea medie a ţării noastre, Soarele se află la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 16 ore și 10 minute. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. (Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”).

04-iarnaPe cerul nopţilor de iarnă, pe teritoriul constelaţiei Gemenii, o să găsim cea mai mare planetă a Sistemului Solar: Jupiter. Cu ochiul liber Jupiter se observă ca o stea strălucitoare ce nu scintilează (sclipeşte). Prin telescop această planetă este cu totul deosebită, se disting detalii din atmosfera planetei şi cei patru sateliţi galileeni, descoperiţi de către Galileo Galilei în anul 1610 (Io, Europa, Callisto şi Ganymede).

Jupiter

Imaginea de mai sus a fost realizată la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad, în luna februarie 2013, cu ajutorul camerei foto Canon EOS 1100D, ce a fost montată la telescopul Meade LX 200 GPS. În primă fază am realizat un film de un minut şi ulterior am prelucrat cele mai reuşite cadre, ca în final să rezulte această imagine.

În această lună, în special după data de 10, pe cerul de seară (spre orizontul vestic) este posibil să observăm cometa ISON. Nu vă faceţi mari speranţe, sunt şanse foarte mici ca această cometă să mai fie vizibilă, chiar şi prin telescoape! După trecerea la periheliu din 28 noiembrie, se pare ca nucleul cometei s-a dezintegrat sau a fost serios afectat de temperatura uriaşă a Soarelui. Cunoaştem foarte puţine lucruri despre cometele ce vin pentru prima data în interiorul Sistemului Solar.

Astronomii din întreaga lume stau cu ochii pe ISON, iar dacă aceasta va fi vizibilă, în perioada următoare, o să încercăm să realizăm noi imagini la Observatorul Astronomic din Bârlad.

Mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice din luna decembrie găsiţi pe pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna noiembrie 2013. Cometa ISON a fost observată la Bârlad

În luna noiembrie, aspectul cerului este specific anotimpului de toamnă, unde întâlnim constelaţiile: Pegas, Andromeda, Peşti, Balena, Cassiopeia, etc. Tot în luna noiembrie, chiar inainte de miezul nopţii îşi fac apariţia pe cer şi constelaţiile cerului de iarnă: Orion, Auriga (cu steaua strălucitoare Capella, spre nord – est), Gemenii, pe teritoriul acestei constelaţii o să găsim planeta Jupiter, vizibilă ca o stea strălucitoare ce nu scintilează (nu sclipeşte). Începând din luna noiembrie, Jupiter începe să devină vizibil pe cerul de seară, în direcţia nord – est, a bolţii cereşti. În acelaşi timp spre vest şi sud – vest, mai observăm constelaţiile anotimpului de vară, ce apun din ce în ce mai devreme. Dintre acestea amintim configuraţia Triunghiul de Vară, formată din stelele Vega, Deneb şi Altair. Spre orizontul sud-vestic, se observă o stea foarte strălucitoare, este planeta Venus, ce va fi la elongaţie estică maximă pe 1 noiembrie (unghiul dintre direcţia spre Soare şi planeta Venus, aşa cum este observat de pe Pământ, planeta este vizibilă seara spre vest).

Tot în luna noiembrie, în special în prima parte a lunii, cu ajutorul telescoapelor, este posibil să observăm spre dimineaţă şi celebra cometă ISON, cunoscută în special mai mult datorită unor speculaţii şi afirmaţii ce ţin mai mult de rating, decât de adevărul ştiinţific. În primul rând, doresc să fac precizarea că în luna noiembrie, cometa ISON va fi din ce în ce mai greu de observat, deoarece se apropie de Soare, adică va fi la periheliu pe 28 noiembrie. Cometa va deveni din nou vizibilă pe cerul de dimineaţă, după 10 decembrie, şi pe cerul de seară după data de 13 decembrie.

Mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice din luna noiembrie, găsiţi la secţiunea calendar astronomic.

Cometa ISON a fost descoperită pe 21 septembrie 2012 de către Vitali Nevski şi Artiom Novicionok, cu ajutorul unui telescop de 40 cm din cadrul reţelei observaţionale International Scientific Optical Network  (ISON) (Sursa: wikipedia). Cometa ISON va trece cel mai aproape de Soare pe 28 noiembrie, când va fi la aproximativ 1.100.000 de km distanţă de Soare, iar pe 26 decembrie 2013, va ajunge la distanţă minimă faţă de Pământ (64,2 milioane km). Alte informaţii găsiţi pe site-ul colegilor de la Galaţi, AstroGalaţi.

C/2012 S1 (ISON)

În dimineaţa zilei de 28 octombrie 2013, am realizat mai multe cadre la cometa ISON şi am raportat poziţia la MPC. În felul acesta am contribuit şi noi la rafinarea orbitei acestei comete mult aşteptate. Observaţiile astronomice au fost realizate împreună cu Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului “Călin Popovici” Galaţi, în prezent student la University of Glasgow din Marea Britanie.

În urma acestor observaţii am realizat mai multe cadre, ce au fost ulterior prelucrate şi a rezultat imaginea de mai sus. După cum se observă, cometa nu este atât de strălucitoare pe cât se aştepta. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că în momentul observaţiilor, cometa era aproape de orizont, iar prezenţa Lunii în apropiere, a estompat şi mai mult luminozitatea ei.

În cazul în care cometa ISON va supraveţui apropierii de Soare de pe 28 noiembrie şi va fi vizibilă în condiţii bune, o să revenim cu noi imagini de la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Observatorul Astronomic din Bârlad are cod MPC

IMGDatorită noului proiect sponsorizat de Petrom şi implementat cu succes anul acesta, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad, se numără printre cele mai dotate observatoare astronomice din ţară (locul doi după Observatorul Astronomic din Galaţi), atât din punct de vedere al observaţiilor vizuale, cât şi al echipamentelor destinate cercetării ştiinţifice în domeniul astronomiei.

Observatorul Astronomic, a evoluat foarte mult în ultimul timp şi asta datorită proiectelor sponsorizate de Petrom, prin programul “Ţara lui Andrei”. Detalii şi informaţii suplimentare găsiţi atât pe pagina Observator Astronomic, cât şi pe site- ul Ţara lui Andrei.

Ne dorim de foarte mul timp, ca pe lângă observaţiile astronomice vizuale cu publicul sau la întâlnirile clubului de astronomie, să abordăm domeniul astrofotografiei şi al cercetării ştiinţifice, activitate ce este cu mult mai dificilă decât observaţiile clasice prin telescop. Orice observator astronomic public, care se respectă trebuie să realizeze într-o anumită măsură astrofotografie şi cercetare ştiinţifică,  activitate ce a fost demarată cu paşi timizi şi la Observatorul Astronomic din Bârlad. Chiar de la primul proiect de modernizare a Observatorului Astronomic (în anul 2012), am realizat mai multe imagini astronomice, şi o parte dintre acestea le găsiţi la secţiunea astrofotografie.

Faptul că în momentul de faţă, în dotarea observatorului astronomic, intră şi un setup special pentru astrofotografie şi cercetare ştiinţifică, ne-a determinat să abordăm domeniul asteroizilor şi a celorlalte corpuri mici din Sistemul Solar. Instituţia internaţională ce se ocupă cu centralizarea bazei de date, de la observatoarele astronomice din toată lumea se numeşte Minor Planet Center, sau pe scurt MPC.

Toate observatoarele ce monitorizează asteroizi, comete sau alte corpuri mici din Sistemul Solar, raportează date către MPC, astfel încât, oamenii de ştiinţă obţin cât mai multe informaţii de la toate observatoarele astronomice din lume. Toate aceste date sunt folosite pentru a determina şi actualiza orbitele asteroizilor, cometelor şi a altor corpuri mici din Sistemul Solar.

În momentul de faţă Observatoarul Astronomic din Bârlad, face parte din marea reţea de observatoare astronomice din lume, ce monitorizează şi raportează date la Minor Planet Center. Pe la sfârşitul lunii septembrie 2013, am observat şi raportat mai multe poziţii la MPC, a unor asteroizi din centura principală. Toate aceste observaţii astronomice au fost realizate împreună cu Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului “Călin Popovici” Galaţi, în prezent student la University of Glasgow din Marea Britanie şi Ciuciu Adrian, membru al Astroclubului “Perseus” Bârlad. Am realizat împreună o serie de observaţii astronomice în două nopţi diferite 20 spre 21 septembrie 2013 şi 22 spre 23 septembrie 2013, măsurând mai multe coordonate a cinci asteroizi din centura principală, şi am raportat poziţiile acestora la MPC. În urma acestor raportări, am primit codul L22.

Prin intermediul acestui cod, observatorul astronomic este trecut în lista MPC, ce este publică, astfel oricine caută observatorul nostru după codul L22, poate observa activitatea observatorului şi datele raportate. Aici, găsiţi datele raportării pentru obţinerea codului MPC.

Julia pt siteImaginea de mai sus a fost realizată la Observatorul Astronomic din Bârlad şi este unul din cadrele în care am surprins asteroizi din centura principală, ce au fost raportaţi la MPC. În centrul imaginii, cu marcaje roşii este asteroidul (89) Julia. Asteroidul a fost descoperit în anul 1866 de către astronomul francez Edouard Stephan şi are o dimensiune de aproximativ 150 de km (sursa: Wikipedia).

În prezent, în România sunt 5 observatoare astronomice ce au codul MPC: Observatorul Astronomic Galaţi – C73, Institutul Astronomic al Academiei Române (Bucureşti) – 073, Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” (Bucureşti) – A92, Observatorul Astronomic Bârlad – L22 şi ROASTERR –  1 (Cluj-Napoca) – L04. Pentru detalii consultaţi lista cu observatoarele astronomice de pe site-ul MPC.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Ziua Constelaţiilor Româneşti Tradiţionale. Noaptea Internaţională a Observării Lunii

Sâmbătă, 12 octombrie 2013 la ora 17:30, avem plăcerea de a vă invita să participaţi la activitatea intitulată “Ziua Constelaţiilor Româneşti Tradiţionale”, ce va consta într-o conferinţă şi proiecţii video. Această activitate face parte dintr-un proiect naţional amplu, organizat de Muzeul de Mineralogie din Baia Mare. În acest proiect sunt implicate planetarii, observatoare publice şi asociaţii de astronomi amatori, intitulat Constelaţii Româneşti Tradiţionale. Mai multe detalii despre acest proiect, găsiţi pe site-ul oficial al PROIECTULUI CRT. Conferinţa şi proiecţiile video, se vor desfăşura în spaţiul expoziţional de la secţia de Ştiinţe ale Naturi, (sediul Muzeului “Vasile Pârvan”, din str. Republicii nr. 235) începând cu ora 17:30, până la ora 19:00. Dacă vremea o să permită şi o să fie senin, o să continuăm  cu observaţii astronomice până la ora 23:00.

InOMN logo-transparentTot în seara de sâmbătă, când o să organizăm activitatea amintită mai sus, o să observăm cu mai multă atenţie Luna, deoarece astronomii din lumea întreagă aniversează Noaptea Internaţională a Observării Lunii, iar cei care vor fi prezenţi atât la conferinţă, cât şi la observaţii astronomice, vor avea ocazia să afle mai multe informaţii despre satelitul natural al Pământului.

Noaptea Internaţională a Observării Lunii, fixată în acest an pe 12 octombrie, este o noapte dedicată observării Lunii. Acest eveniment a fost creat pentru a oferi oportunitatea oamenilor de a afla mai multe informaţii despre Lună şi în acelaşi timp un bun prilej, pentru promovarea şi popularizarea astronomiei.

Alte informaţii gasiţi şi pe Internaţional Observe the Moon Night sau pe pagina de facebook a  colegilor de la Galaţi.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic Expoziţie de meteoriţi

WSW-Logo-ColorSăptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, este o sărbătoare internaţională a ştiinţei şi tehnologiei, şi a contribuţiilor acestora la înbunătăţirea condiţiei umane. Adunarea Generală a ONU a declarat, în anul 1999, ca acest eveniment să aibă loc în fiecare an între 4 – 10 octombrie, sărbătorind astfel lansarea pe 4 octombrie 1957, a primului satelit artificial al Terrei, Sputnik 1, care a deschis calea explorării spaţiului cosmic, şi semnarea, la 10 octombrie 1967, a Tratatului asupra principiilor care guvernează activităţile statelor în explorarea paşnică a spaţiului cosmic, inclusiv a Lunii şi a celorlalte corpuri cereşti. Mai multe informaţii despre Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, găsiţi şi pe site-ul oficial World Space week.

Începând cu anul 2010, Observatorul Astronomic şi Planetariul din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad, organizează în fiecare an, diverse activităţi cu prilejul Sătămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic. Cel mai bun exemplu este inaugurarea pe 9 octombrie 2010, a  Astroclubului “Perseus” Bârlad, ce este cel mai important program educaţional pe domeniul astronomiei.

perseusAstroclubul “Perseus” Bârlad, a ajuns anul acesta la a treia aniversare, un moment foarte important pentru departamentul de astronomie din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan”. În cei trei ani de activitate, clubul de astronomie, “Perseus”, a organizat foarte multe activităţi cu prilejul a mai multor fenomene şi evenimente astronomice. Scopul principal este promovarea şi popularizarea astronomiei, în rândul elevilor, studenţilor şi a publicului larg. Prin intermediul clubului de astronomie, într-un interval de doi ani, am reuşit să câştigăm două proiecte de modernizare a Observatorului Astronomic . Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultaţi pagina Observator Astronomic.

Ne dorim ca anul acesta, de Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic şi cu ocazia implinirii a trei ani de activitate a Astroclubului “Perseus”, să organizăm o expoziţie temporară de meteoriţi. Această expoziţie va fi în premieră pentru Muzeul “Vasile Pârvan”, dar şi pentru oraşul Bârlad. Meteoriţii ce vor fi expuşi, aparţin domnului Răzvan Andrei din Târgu Jiu, ce deţine una din cele mai bogate colecţii de meteoriţi de la noi din ţară.

SikhoteAlinMeteoriteÎn colecţia amintită găsim toate genurile de meteoriţi, de la cei mai răspândiţi, cum ar fi chondritele, până la meteoriţii de origine marţiană sau lunară. Tot în această colecţie, găsim şi un mic fragmet din meteoritul căzut anul acesta în Rusia (Chelyabinsk).

O parte din colecţia de meteoriţi a domnului Răzvan Andrei, o să fie adusă la Muzeul” Vasile Pârvan”, într-o expoziţie temporară, începând cu data de 5 octombrie, până pe 10 noiembrie 2013.

Vernisajul expoziţiei va fi sâmbătă, 5 octombrie 2013, la ora 11:00, la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, unde este şi sediul Observatorului Astronomic. La această activitate se vor desfăşura mai multe prezentări, atât despre spaţiul cosmic, cât şi despre aniversarea a trei ani de activitate a Astroclubului “Perseus” Bârlad. La această activitate o să avem ca invitat pe doamna Petrea Mirela, profosor la Colegiul Naţional “Gheorghe Roşca Codreanu”, membră în Astroclubul “Perseus”, ce ne va oferi mai multe informaţii despre noile teorii privind evoluţia spaţiului cosmic.

afis expozitie meteoritiDumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna august 2013 Perseidele “ploaia de stele căzătoare”

Luna august este cunoscută de către astronomi, ca fiind luna cu cele mai multe nopţi senine din an şi este un bun prilej pentru observaţii  astronomice şi alte activităţi dedicate iubitorilor de astronomie. Condiţiile meteo şi climatul secetos specific acestei luni, creează cele mai bune condiţii pentru tabere de astronomie şi observaţii astronomice departe de luminile oraşelor.

Cerul lunii august, ne aminteşte că toamna este aproape şi vara se apropie de final. Acum constelaţiile cerului de vară, culminează imediat după terminarea crepuscului, sau chiar mai devreme spre sfârşitul lunii. Iar la miezul nopţii îşi fac apariţia pe cer, constelaţiile specifice anotimpului de toamnă şi mai tarziu, chiar a cerului de iarnă.

Tot în luna august, avem cel mai cunoscut şi popular curent de meteori: Perseidele, cu maximul de activitate în fiecare an, în jurul datei de 12 – 13 august.

Perseidele au perioada de activitate în intervalul 17 iulie – 24 august şi momentul maxim, va fi anul acesta în noaptea de 12 spre 13 august, între orele  21:15 şi 23:45. Se pare că în acest an, curentul meteoric Perseidele, va fi vizibil de la noi din ţară în condiţii foarte bune şi majoritate astronomilor amatori, organizează diferite activităţi cu prilejul acestui fenomen astronomic. Mai multe detalii despre Perseide, găsiţi pe site-ul Organizaţiei Internaţionale de Meteori.

Perseidele au la origine trecerea la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle. Perioada orbitală a acestei comete este de 130 de ani. Ultima trecere la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle, a fost în anul 1992. Originea curenţilor meteorici este de natură cometară. Primul care a precizat legătura dintre comete şi curenţii meteorici a fost astronomul italian G. Schiaparelli, care a demonstrat prin calcul că Perseidele au aceeaşi orbită ca şi cometa Swift-Tuttle. Este posibil ca şi ciocnirile dintre asteroizi sau unele erupţii puternice de pe planetele gigante să fie surse ale curenţilor de meteori.

Afis perseide 2013

Curenţii meteorici, mai poartă denumirea populară şi de “ploaie de stele căzătoare”. Denumirea are ca sursă de inspiraţie, un punct luminos, ca o stea, ce pare că se desprinde de pe bolta cerească deplasându-se cu mare viteză, timp de câteva clipe, după care se stinge. În realitate sunt fragmente de corpuri interplanetare de dimensiuni foarte mici, ce pătrund în atmosfera Pământului şi ard în întregime prin frecarea cu aerul. Dacă corpul respectiv este suficient de mare, lasă o dâră luminoasă şi chiar o explozie, ce poartă denumirea de bolid.

Cu ocazia Perseidelor, în noaptea de 12 spre 13 august 2013, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad, va avea un program special de observaţii astronomice cu publicul.

Activitatea va debuta pe 12 august, la ora 20:30, cu o conferinţă despre curenţii meteorici şi de la ora 21:00 până spre dimineaţă, ora 4:00, Observatorul Astronomic va fi deschis pentru public. Preţul biletului va fi 2 lei de persoană. 

Se vor realiza observaţii astronomice prin instrumentele optice din dotare, la diferite corpuri cereşti, cum ar fi Luna, planetele Venus, Saturn, dar şi la principalele stele şi obiecte “deep sky”, vizibile pe cerul de vară. În acelaşi timp, se va difuza filme documentare de astronomie în sala astroclubului “Perseus”, din incinta observatorului astronomic.

Vă aşteptăm!

Alte fenomene astronomice în luna august, găsiţi pe AstroBârlad, la pagina calendar astronomic.

Mai multe informaţii despre Perseide, găsiţi pe AstroGalaţi şi AstroInfo.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic Bârlad
Membru în astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad