Category Archives: Noutăţi din Astronomie

Aspectul cerului în luna august 2018

Calea Lactee_site

O imagine cu zona centrală din Calea Lactee, realizată în mica tabără de astronomie din perioada 13 – 15 iulie 2018, în satul Fântânele, comuna Motoşeni, judeţul Bacău. Steaua strălucitoare din stânga este planeta Saturn, în apropiere nebuloasele Trifid şi Lagoon, iar în dreapta o nebuloasă foarte întinsă, ce are forma unui cal. Mai poartă numele şi de „Calul Galactic”.
Poza ataşată este un test la noul obiectiv foto: EF 70 – 200 mm f/4 L USM, aflat în dotarea Observatorului Astronomic din Bârlad.

Luna august este cunoscută ca fiind cea mai potrivită pentru iubitorii cerului nocturn. Este momentul când se organizează foarte multe ieşiri la observaţii astronomice în afara oraşului, în star party-uri şi tabere de astronomie. În august durata nopţilor începe să crească, ceea ce oferă un avantaj la observaţiile astronomice. În această lună putem să admirăm cel mai bine cerul de vară, cu constelaţiile sale specifice, brăzdate de Calea Lactee.

Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gâtul lung al acesteia se continuă înspre nord-est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest. Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă „inima” scorpionului (Scorpius). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se vede înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber. La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut („gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Fenomene astronomice în luna august 2018

Cel mai important eveniment astronomic al lunii august este curentul de meteori Perseide, cu maximul în noaptea de 12 spre 13 a lunii.

Perseide 2018

Meteor ce aparţine de curentul Perseidelor. Imaginea a fost realizată pe 13 august 2017, din localitatea Bădeana, comuna Tutova, judeţul Vaslui.

Alte fenomene astronomice de observat în august: Luna în conjuncţie cu planeta Venus din seara zilei de 14 august; Luna în cunjuncţie cu planeta Jupiter – 17 august; Venus la elongaţie estică maximă – 17 august; Luna în conjuncţie cu planeta Saturn – 21 august.

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii august 2017, găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

 

 

Reclame

Aspectul cerului în luna iulie 2018

 

LE2007Mar03T_Chevalley1

Eclipsa totală de Lună din 3 martie 2007 – Credit: Patrick Chavalley

Luna iulie este cunoscută pentru iubitorii cerului nocturn ca perioada propice pentru organizarea de tabere de astronomie în afara oraşului, acolo unde este mai puţină poluare luminoasă, iar cerul îşi arată adevarata frumuseţe. Condiţiile meteo sunt prielnice pentru organizarea unor astfel de activităţi, aşă că va trebui să profităm din plin de această ocazie.

Aspectul cerului în această lună este predominat de constelaţiile cerului de vară, ce sunt vizibile în condiţii foarte bune seara, imediat după ce se lasă întunericul. Trebuie să amintesc de configuraţia intitulată „Triunghiul de vară”, formată de stelele Vega din constelaţia Lira, Deneb din Lebăda şi Altair din Vulturul. Cerul anotimpului de vară mai este cunoscut şi datorită frumoaselor obiecte „deep sky”, dar şi pentru faptul că în această perioadă se poate observa cel mai bine Calea Lactee, ca o bandă strălucitoare pe cerul nopţii. Din oraş, cerul este mai dificil de observat din cauza polurii luminoase, în schimb astronomii amatori organizează în mod frecvent activităţi ce implică observarea cerului din zone izolate, fără becuri sau alte surse de lumină artificială.

Harta_1

Triunghiul de vară şi planetele Jupiter, Saturn, Marte. Animaţia a fost realizată pentru seara zilei de 14 iulie 2018, ora 23.00, cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Pe 27 iulie 2018 va avea loc o eclipsă totală de Lună, cel mai important fenomen astronomic din acest an, şi cea mai lungă eclipsă totală din secolul 21, cu durata totalităţii de 1 oră şi 42 de minute.LE2018Jul27_diagrama_resize

Momentele eclipsei totale de Lună din noaptea de 27 spre 28 iulie 2018

Din România eclipsa va fi vizibilă în întregime, maximul eclipsei producându-se la ora 23:21 (ora de vară). Ultima eclipsă totală de Lună observabilă din România în astfel de condiţii s-a produs pe 15 iunie 2011.

Luna_Marte

Luna şi planeta Marte, în noaptea eclipsei, animaţia a fost realizată exact la maximul momentului de totalitate, cu ajutorul simulatorului astronomic  Stellarium.

Mai mult de atât, chiar pe 27 iulie 2018, planeta Marte se află la opoziţie, moment în care planeta se va observa toată noaptea în condiţii foarte bune.

Momentul eclipsei

Ora de vară

Intrarea Lunii în penumbră

20:14:48

Începutul eclipsei parţiale

21:24:28

Începutul ecplisei totale

22:30:17

Faza maximă

23:21:45

Sfârşitul eclipsei totale

0:13:14

Sfârşitul eclipsei parţiale

1:19:03

Ieşirea Lunii din penumbră

2:28:42

Sursa informaţiilor: AstroInfo.

Cu prilejul acestui fenomen astronomic, Departamentul de Astronomie al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, va organiza o activitate specială cu publicul. Observaţii astronomice şi transmisia live a evenimentului. O să revenim cu detalii în curând, pe pagina de facebook a Planetariului şi Observatorului Astronomic.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii iulie, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

ŞCOALA DE VARĂ DE ASTRONOMIE „DESCOPERĂ UNIVERSUL!”, EDIŢIA A VII-A, 6 – 9 IUNIE 2018

Editia nr. 6

Poza de grup de la Şcoala de vară de Astronomie „Descoperă Universul!”, ediţia a VI-a, 14 – 17 iunie 2017

În perioada 6 – 9 iunie 2018, Observatorul Astronomic şi Astroclubul “Perseus” din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza cea de-a VII-a ediţie a Şcolii de vară de Astronomie “Descoperă Universul!”.

Şcoala de vară de Astronomie reprezintă un bun prilej pentru promovarea şi popularizarea astronomiei în rândul tinerilor, elevilor şi a publicului larg. Timp de patru zile, membrii Astroclubului „Perseus” vor susţine cursuri pentru o gamă variată de public (elevi, liceeni, studenţi, etc.), adaptate pe înţelesul tuturor.

Cei care vor prezenta se numesc lectori, şi majoritatea dintre ei sunt membri în Astroclubul „Perseus” al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. La finalul Şcolii de vară de Astronomie toţi participanţii vor primi diplome de participare.

Prezentările se vor desfăşura după un program bine stabilit. Începând cu după amiaza zilei de miercuri 6 iunie, şi până sâmbătă 9 iunie 2018, între orele 18.30 – 21.30, se vor desfăşura cursuri teoretice de astronomie, concursuri şi experimente. După ora 21.30, cursanţii vor participa la observaţii astronomice. Activitatea se va desfăşura la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, unde este şi Observatorul Astronomic.

În ziua de 7 iunie 2018, cursurile vor avea loc la Planetariu (Pavilionul „Marcel Guguianu”), str. „Marcel Guguianu” nr. 4.

Afis Scoala de vara de Astronomie_2018

Programul Şcolii de vară de Astronomie, „Descoperă Universul!”

Ediţia a VII – a, 6 – 9 iunie 2018

6 iunie 2018

  • 1830Deschiderea Şcolii de vară de Astronomie – Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 1845 Prezentarea concursului „Space Engineers” – Lect. Timotei Bîgu;
  • 1900Sistemul Solar – LectDarius Galben;
  • 1930Bun venit în Univers – LectCiprian Vîntdevară;
  • 2030 – Pauză;
  • 2045 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi – Lect. Mirela Petrea;
  • 2100 Fenomene astronomice din viitor – Lect. Daniela Chiriac;
  • 2130 – 2330 – Observarea principalelor corpuri cereşti vizibile în perioada aceasta. Orientarea pe cer după principalele stele şi constelaţii.

7 iunie 2018 (Planetariu)

  • 1830Stelele şi spaţiul cosmic – Lect. Ştefan Chiriac;
  • 1900 Nume pe cer – Lect. Cristi Borş;
  • 1930Planeta Jupiter – Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2000 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi – Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2015 – Pauză;
  • 2030Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”- Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2100 – Spectacol de planetariu;
  • 2130 – 2330 – Observaţii astronomice: Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”.

 8 iunie 2018

  • 1830 Clasificatea stelelor. Diagrama hertzsprung-rusell – Lect. Cosmin Hriţuc;
  • 1900 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi – Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 1915 Elemente de teoria relativităţii restrânse – Lect. Mirela Petrea;
  • 2000 – Pauză;
  • 2015 – Călătoria în timp este posibilă? Lect. Ciprian Vîntdevară / Cristi Borş;
  • 2130 – 2330 – Observarea pe cer a principalelor constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”, vizibile în perioada aceasta.

9 iunie 2018

  • 1830 Spectroscopia în astronomie – Lect. Daniel Berteşteanu;
  • 2000 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi – Lect. Mirela Petrea;
  • 2015 – Pauză;
  • 2030Instrumente optice folosite în astronomie. Noţiuni generale de optică – Lect. Ciprian Vîntdevară / Daniel Berteşteanu;
  • 2100 Premierea concursului „Space Engineers” – Lect. Timotei Bîgu;
  • 2130 – Încheierea Şcolii de vară de Astronomie. Sondaj de opinie. Concluzii. Acordarea diplomelor de participare;
  • 2145 – 2330 – Observaţii astronomice.

Organizator:

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului pe luna mai 2018

 

Carul Mare

Constelaţia Carul Mare – imaginea a fost realizată în noaptea 14 spre 15 aprilie 2018, din zona localităţii Dealu Mare, judeţul Vaslui.

Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Boarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru înseamă că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și una albă. Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se află constelaţia din Virgo (Fecioara) şi Libra (Balanţa). Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius (Scorpionul). Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte. Deasupra constelației Scorpius îl întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare, dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lira. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira. Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lira, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa Minor și Ursa Major. La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va află înspre sud, la meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constelația Sagittarius răsare înspre est. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Jupiter_2

Planeta Jupiter şi steaua Antares din constelaţia Scorpionul. Imaginea a fost realizată în noaptea 14 spre 15 aprilie 2018, din zona localităţii Dealu Mare, judeţul Vaslui.

Fenomene astronomice în luna mai 2018

Cerul nopţilor din luna mai de anul acesta va fi dominat de planeta Jupiter, ce va fi vizibilă seara ca o stea strălucitoare spre sud – est. Pe 9 mai Jupiter va fi la opoziţie. Acela va fi momentul când planeta se va putea observa în cele mai bune condiţii: strălucire maximă, diametrul aparent vizibil prin telescop va fi de asemenea maxim. La opoziţie planeta va fi vizibilă pe cer toată noaptea, aceasta răsare seara şi va apune spre dimineaţă.

Alte fenomene astronomice

Pe 4 mai 2018, Luna va fi în conjuncţie cu planeta Saturn, fenomen vizibil după miezul nopţii şi spre dimineaţă. În apropiere va fi şi planeta Marte, vizibilă ca o stea de culoare portocaliu spre roşu.

În noaptea de 5 spre 6 mai 2018, va avea loc maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR = 50).

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii mai, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului pe luna aprilie 2018

Pe cerul lunii aprilie se poate observa seara, imediat după lăsarea întunericului, constelaţiile cerului de primăvară. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt: Leul, Fecioara, Hidra, Boarul etc. În constelaţia Boarul găsim o stea strălucitoare ce se numeşte Arcturus, şi se află la o distanţa de 36 de ani lumină de noi. Dacă prelungim o linie imaginară de la steaua Arcturus spre sud – est găsim o altă stea strălucitoare: Spica din constelaţia Fecioara.

Triunghiul de primavara

Configuraţia „Triunghiul de primăvară”, formată din cele mai strălucitoare stele de pe cerul de primăvară: Arcturus, Spica şi Regulus. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium şi reprezintă aspectul cerului pentru data de 15 aprilie 2018.

În luna aprilie încă se mai poate observa spre vest şi sud-vest, constelaţiile cerului de iarnă, şi în mod special configuraţia numită „Triunghiul de iarnă”, formată din stelele Betelgeuse din Orion, Procyon din Câinele Mic şi Sirius din Câinele Mare.
Ursa Mare „tronează” pe cerul de seară. Poate fi văzută înspre nord-est, imediat după ce se înserează. Carul Mare, o parte din constelația Ursa Mare, este mai bine cunoscut de către amatorii de astronomie. Este compus din șapte stele, patru sub forma de patrulater (carul) și trei ca o linie puțin curbată (oiștea). Prelungiți oiștea carului înspre est și veți da de o stea strălucitoare. Se numește Arcturus (păzitorul ursului) și face parte din constelația Bootes (Boarul). De la Arcturus, continuând linia pornită de la oiștea Carului Mare, mergeți înspre orizontul de sud-est unde se află o altă stea strălucitoare, Spica din Virgo. Carul Mare poate fi folosit pentru a găsi steaua Polară. Identificați patrulaterul din Carul Marte și de la ultimele două stele din el, porniți cu o linie imaginară de la steaua mai slabă către cea mai strălucitoare. Continuați până ce linia se intersectează cu o altă stea strălucitoare. Aceasta este Polaris, steaua nordului. Înălțimea stelei deasupra orizontului (în grade) ne dă latitudinea locului (pentru România aproximativ 45°). Polaris face parte din Ursa Minor (Ursa Mică). Sursa informaţiilor: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

ursa mare

Ursa Mare

În luna aprilie, putem să observăm spre vest planeta Venus, ce apare ca un astru foarte strălucitor. În zilele de 17 şi 18 aprilie se va afla şi Luna prin zonă, vizibilă ca o seceră subţire.

Luna_Venus

Luna în conjuncţie cu planeta Venus, aşa cum va arăta pe cer, în seara zilei de 17 aprilie 2018, ora 20.44. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Marte_Saturn

Planetele Marte şi Saturn în conjucţie pe cerul de dimineaţă, în data de 3 aprilie 2018, ora 4.53. În apropiere se poate observa Luna şi planeta Jupiter. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii aprilie, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului în luna martie 2018

Luna martie este prima lună din primăvara calendaristică, dar din punct de vedere astronomic este încă iarnă, până pe 20 martie când are loc echinocţiul de primăvară. La momentul echinocțiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică a sferei cerești în cea nordică. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal (în dreptul constelaţiei Peştii), el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

solstice

Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

În luna martie putem să admirăm constelaţiile cerului de iarnă, în special după crepusculul de seară, spre sud putem să observăm configuraţia numită „Triunghiul de Iarnă”. Această configuraţie este formată din stelele Betelgeuse din constelaţia Orion, Sirius din Câinele Mare şi Procyon din constelaţia Câinele Mic.

Gemini este constelația lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare, Castor și Pollux pot fi identificate ușor, ca două stele asemănătoare ca strălucire, una sub alta, înspre sud aproape deasupra capului. După miezul nopţii putem să admirăm constelaţiile cerului de primăvară, cum ar fi Ursa Mare spre nord, Leul şi Fecioara spre sud. Sursa informaţiilor: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Alte fenomene astronomice

În seara zilei de 4 martie 2018, planetele Venus şi Mercur vor fi în conjuncţie apropiată. Fenomenul va fi vizibil spre orizontul vestic, destul de jos, din acest motiv vă recomandăm să căutaţi un loc cu orizontul cât mai liber. De asemenea un binoclu ar fi perfect pentru observarea acestui fenomen.

2018-02-28 11_51_06-Greenshot

Conjuncţia dintre planetele Venus şi Mercur, aşa cum se va putea observa pe cerul vestic, în seara zilei de 4 martie 2018, ora 18.46. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

2018-02-28 12_34_30-Greenshot

Luna în conjuncţie cu planeta Saturn, pe cerul din dimineaţa zilei de 11 martie 2018, ora 6.00. În apropiere este şi planeta Marte. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

2018-02-28 12_11_55-Greenshot

Luna, Mercur şi Venus, spre orizontul vestic, în seara zilei de 18 martie 2018, ora 19.00. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii martie, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului pe luna februarie 2018

Luna_1

În luna februarie avem posibilitatea să observăm chiar de la începutul crepuscului de seară, constelaţiile cerului de iarnă. Este perioada din an în care constelaţiile şi obiectele „deep sky” specifice anotimpului rece pot fi cel mai bine observate. Februarie este cea mai scurtă lună din an şi ultima din iarna calendaristică. În această perioadă, constelaţia Orion se află seara sus pe cer la culminaţie. Mai jos, spre sud – est se află strălucitoarea stea Sirius. Aceasta este strălucitoare datorită faptului că emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele şi este relativ aproape de noi (8,6 ani lumină).

Badeana

Constelaţia Orion şi steaua Sirius. Imaginea a fost realizată în noaptea de 3 spre 4 decembrie 2016, din zona rezervaţiei naturale Bădeana, Comuna Tutova, Judeţul Vaslui

De la latitudinile noastre, Sirius este cea mai apropiată stea care se vede cu ochiul liber. Face parte din constelația Canis Major (Câinele Mare). Privit pe hartă și pe cer, Canis Major pare un cățel care stă pe labele din spate și poartă la zgardă steaua Sirius. La stânga sus de Sirius se află o altă stea strălucitoare: Procyon, din constelația Canis Minor (Câinele Mic). Aceste două constelații reprezintă pe cei doi câini de vânătoare ai lui Orion. Comparați steaua Betelgeuse (umărul stâng al lui Orion) cu Sirius și Procyon, și veți vedea că au culori diferite. Betelgeuse este portocalie, Procyon alb-gălbuie, iar Sirius albăstruie. Spre nord-est întâlnim constelația Ursa Major (Ursa Mare), care revine pe cerul de seară. Ceea ce vedem ușor pe cer este de fapt o parte din constelație, șapte stele care poartă numele de „Carul Mare”, care în această perioadă stă cu oiștea în jos. Spre est răsare Leo (Leul) împreună cu steaua Regulus, o constelaţie a cerului de primăvară. Tot în zonă se găseşte şi constelaţia Hydra. Cea mai strălucitoare stea se numește Alphard. În limba arabă numele stelei înseamnă „cea singuratică”. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Cele mai importante evenimente astronomice ce vor avea loc în luna februarie 2018

Cel mai important fenomen astronomic va fi eclipsa parţială de Soare din 15 februarie 2018. Eclipsa va fi vizibilă doar din emisfera sudică, Antarctica, Oceanul Pacific şi sudul Americii de Sud.

Incepând cu luna februarie, planeta Venus va apare pe cerul de seara, vizibilă foarte jos la orizontul vestic. Pe data de 16 februarie va avea loc o conjuncţie apropiată cu Luna, distanţa va fi doar de 0,6 grade.

Conjunctie

Conjuncţia dintre Lună şi planeta Venus, aşa cum se va putea observa pe cerul vestic, în seara zilei de 16 februarie 2018, ora 18.00. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium

Un alt fenomen astronomic important de observat, va avea loc în seara zilei de 23 februarie, când Luna va oculta steaua Aledebaran, cea mai strălucitoare stea din constelaţia Taurul.

ocultatie

Ocultaţia Lună – steaua Aldebaran, fenomen vizibil în seara zilei de 23 februarie 2018, în jurul orelor 19.20 – 20.10 (pentru localitatea Bârlad)Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii februarie, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Fenomene astronomice în anul 2018

site_12

Comuna Ciocani, Judeţul Vaslui -septembrie 2017

Finalul de an ne dă un bun prilej pentru a marca momentul de bilanţ al activităţilor, dar în acelaşi timp este şi perioada în care ne planificăm acţiunile. Acelaşi aspect este valabil şi în astronomie, mai ales când vine vorba de fenomene astronomice, în general iubitorii de cer înstelat vor să afle din timp la ce să se aştepte în următorul an.

În fiecare lună se petrec o mulţime de fenomene astronomice, majoritatea dintre acestea nu prezintă interes pentru publicul larg. În schimb, pe parcursul unui an, avem ocazia să fim martori la fenomene astronomice deosebite, moment prielnic pentru a invita oamenii obişnuiţi să admire frumuseţile cosmice. Partea cea mai frumoasă a astronomiei este dată de faptul că cei pasionaţi de acest domeniu sunt generoşi, şi împart bucuria cerului înstelat cu cei din jur.

Cele mai importante fenomene astronomice, ce se vor desfăşura pe parcursul anului 2018

Eclipsa totală de Lună din 31 ianuarie 2018  – eclipsa va fi vizibilă din Asia, Australia, Pacific şi vestul Americii de Nord. Din România se va putea observa doar ieşirea Lunii din penumbra Pământului, maximul eclipsei având loc ziua, la ora 15.31.

Eclipsa parţială de Soare din 15 februarie 2018 – fenomenul este vizibil din sudul Oceanului Pacific, Antarctica şi sudul Americii de Sud. Nu este vizibil din ţara noastră.

Eclipsa parţială de Soare din 13 iulie 2018 – vizibilă din sudul Ocenului Pacific şi sudul Australiei. Fenomenul nu este vizibil din România.

Eclipsa totală de Lună din 27 iulie 2018Este cel mai important fenomen astronomic al anului 2018. Eclipsa este vizibilă din America de Sud, Europa, Africa, Asia şi Australia, faza de totalitate durând 1 ora si 42 de minute. Eclipsa este vizibilă în întregime de pe teritoriul României la începutul serii de 27 iulie. Momentul maxim al eclipsei are loc la ora 23.22.

Eclipsa parţială de Soare din 11 august 2018 – vizibilă din nordul Europei, Oceanul Arctic, Groenlanda, centrul şi nordul Asiei. Eclipsa nu este vizibilă din ţara noastră.

luna_site

Răsărit de Lună – septembrie 2016

Alte fenomene astronomice vizibile pe parcursul anului 2018

3- 4 ianuarie – Maximul curentului de meteori Quadrantide (ZHR = 40);

20 martie – Echinocţiul de primăvară;

22 – 23 aprilie – Maximul curentului de meteori Liride (ZHR = 20);

6-7 mai – Maximul curentului de meteori Eta Aquaride (ZHR = 60);

9 mai – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

21 iunie – Solstiţiul de vară;

27 iunie – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

27 iulie – Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaride (ZHR = 20);

12 – 13 august – Maximul curentului de meteori Perseide  (ZHR = 60 – 100);

17 august –  Planeta Venus la elongaţie estică maximă (vizibil pe cerul de seară);

7 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă;

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionide (ZHR = 20);

23 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonide (ZHR = 15);

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120);

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Sursa: Astroinfo   şi http://www.seasky.org/astronomy/astronomy-calendar-2018.html

Pe parcursul anului 2018, Observatorul Astronomic şi Planetariul din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” va organiza cu prilejul celor mai importante fenomene şi evenimente astronomice o serie de activităţi cu publicul, cu scopul de a populariza şi promova astronomia.

Pe acest site se va actualiza lunar rubrica calendar astronomic, şi tot aici găsiţi informaţii cu privire la Fazele Lunii pe anul 2018.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului în luna noiembrie 2017

binoclu

Imaginea a fost realizată din zona rezervaţiei Bădeana, Comuna Tutova, Judeţul Vaslui, în perioada 18 – 21 august 2017, când o parte din membrii Astroclubului „Perseus” au organizat un star party de astrofotografie.

În luna noiembrie, înspre vest, steaua Arcturus din constelaţia Bootes (Boarul) nu se mai vede, apunând devreme. Rămân însă pe cer stelele care formează triunghiul de vară, Altair, Vega și Deneb. Altair apune prima, în jurul orei 23, urmând nu după mult timp Vega și Deneb. Sudul este înțesat de constelațiile „acvatice”, constelații care au legătură cu apa. Acestea sunt Piscis Austrinus (Peștele Austral), Aquarius (Vărsătorul), Pisces (Peștii), Cetus (Balena) și Eridanus (Râul). Cele mai strălucitoare stele din zonă sunt Fomalhaut, Menkar (alpha Ceti) și mai sus, Hamal din Aries (Berbecul). Vom observa cum constelația Orion își face apariția, înainte de miezul nopții, înspre sud-est. Împreună cu el apar și câteva din constelațiile de iarnă, Taurus (Taurul), Gemini, Canis Minor (Câinele Mic) și Canis Major (Câinele Mare). Stelele strălucitoare ale acestora se disting foarte bine, Aldebaran, Procyon, Castor și Pollux fiind printre cele mai strălucitoare de pe întreg cerul. Spre nord, sus pe cer, se află Cassiopeia, care se vede în această perioadă ca litera „M”. Sub aceasta se află Cepheus (Cepheu), Ursa Minor (Ursa Mică / Carul Mic) și, cea mai apropiată de orizont, Draco (Dragonul). Ursa Major (Ursa Mare / Carul Mare) poate fi văzută în întregime după miezul nopții, înspre nord-est. La zenit (deasupra capului), în jurul orei 22, se află Andromeda și Perseu. În cea din urmă se află o stea mai strălucitoare, Mirfak, aflată la aproape 600 de ani lumină depărtare. La „picioarele” lui Perseu se află roiul stelar Pleiadele, Messier 45, denumit și „Cloșca cu Pui”. După miezul nopții la zenit se va afla constelaţia Auriga, care conține strălucitoarea stea Capella, situată la numai 42 ani lumină depărtare. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Fenomene astronomice în luna noiembrie 2017

Cele mai importante fenomene astronomice ce se vor petrece pe parcursul lunii noiembrie sunt: Conjuncţia foarte apropiată dintre Lună şi steaua Aldebaran, din dimineaţa zilei de 6 noiembrie.

2017-10-31 14_57_46-GreenshotConjuncţia Lună – steaua Aldebaran din dimineaţa zilei de 6 noiembrie 2017, ora 5.40. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

O altă conjuncţie spectaculoasă va fi în dimineaţa zilei de 13 noiembrie, când planetele Venus şi Jupier vor fi la o distanţă unghiulară de 0,3 grade. Cele două planete pot fi observate în acelaşi câmp vizual al unui binoclu sau chiar cu ajutorul unui telescop, dacă vom folosi un ocular de câmp larg.

2017-10-31 15_18_23-Greenshot

Conjuncţia planetelor Venus şi Jupiter din dimineaţa zilei de 13 noiembrie 2017, ora 6.15. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Un alt fenomen astronomic notabil ce va avea loc în această lună este maximul curentului de meteori Leonide (ZHR=15), din nopţile de 16 spre 17 şi, 17 spre 18 noiembrie.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii noiembrie, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului în luna octombrie 2017

M 33-LRGB_site

Imaginea de mai sus reprezintă galaxia Messier 33 sau Triunghiului, şi a fost realizată în noaptea de 20 spre 21 august 2017, din Rezervaţia Bădeana, Comuna Tutova, Judeţul Vaslui. Dotare: Telescop Newton f/4, camera CCD ATIK 320E, filtre culoare LRGB. Achiziţie 20 X 120 sec.

În luna octombrie, semnele toamnei sunt pretutindeni pe cer. Triunghiul de vară, împreună cu stelele Vega, Altair și Deneb sunt sus pe cer seara, dar se apropie de orizont în timpul nopții. Constelaţia Săgetătorul (Sagittarius) a apus, iar înspre sud se vede o stea mai strălucitoare: Fomalhaut din constelaţia Peştele Austral (Piscis Austrinus). Spre sud-est observăm o parte din „cerul acvatic”, adică multe constelații care au legătură cu mările și oceanele: Vărsătorul (Aquarius), Peştii (Pisces) și Balena (Cetus). Acestea au nume frumoase, dar sunt greu de identificat pentru că sunt formate din stele slab strălucitoare. La est de Fomalhaut, cam la aceeași înălțime deasupra orizontului, se află Deneb Kaitos, o stea mai strălucitoare din constelația Balena. Fomalhaut este o stea apropiată, lumina care ajunge acum la noi fiind emisă cu 25 de ani în trecut. Lumina stelei Deneb Kaitos (beta Ceti) face 96 de ani până la Soare. Înspre zenit (punctul situat deasupra capului) dăm de constelaţia Pegas (Pegasus), calul înaripat, ce conține un reper foarte ușor de identificat: pătratul lui Pegas. Trei dintre stele sunt din constelația Pegas și una din Andromeda, formează un pătrat mare. Andromeda este unită de Pegas și se continuă înspre est. Acolo se întâlnește M31, Galaxia din Andromeda, cea mai apropiată galaxie vizibilă din emisfera nordică. Înspre est se văd Pleiadele (sau cloșca cu pui), un roi deschis de stele în constelația Taurul (Taurus). La nord-est de Andromeda se află constelaţia Perseu (Perseus) și, mai sus, Cassiopeia, constelații care ne reamintesc de iarnă. La est de Perseus, spre nord-est, se află o stea foarte strălucitoare: Capella din constelația Auriga. Sursa:  Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Fenomene astronomice în luna octombrie 2017

Luna aceasta se vor petrece câteva fenomene astronomice notabile, cum ar fi de exemplu: Conjuncţia apropiată dintre planetele Venus şi Marte, din dimineaţa zilei de 6 octombrie.

2017-09-30 13_01_09-Greenshot

Planetele Venus şi Marte în dimineaţa zilei de 6 octombrie 2017, ora 6.00. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

În zilele de 17 şi 18 octombrie va fi şi Luna prin zonă, vizibilă ca o seceră subţire.

2017-09-30 13_05_22-Greenshot

Luna, planetele Venus şi Marte, aşa cum vor arăta pe cer în dimineaţa zilei de 17 octombrie 2017, ora 6.45. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

2017-09-30 13_15_13-Greenshot

Luna şi planeta Saturn din seara zilei de 24 octombrie 2017, ora 18.40. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii octombrie, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad