Category Archives: Noutăţi din Astronomie

Şcoala de vară de Astronomie „Descoperă Universul!”, ediţia a VI-a, 14 – 17 iunie 2017

Afis scoala de vara

În perioada 14 – 17 iunie 2017 se va desfăşura cea de a VI-a ediţie a Școlii de vară de Astronomie, „Descoperă Universul!”. Această activitate este cel mai important program educaţional ce se desfăşoară pe departamentul de astronomie din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.

Şcoala de vară de Astronomie reprezintă cel mai potrivit moment pentru promovarea şi popularizarea astronomiei în rândul tinerilor, elevilor şi a publicului larg. Timp de patru zile, membrii Astroclubului „Perseus” vor susţine cursuri pentru o gamă variată de public, (elevi, liceeni, studenţi, etc.) adaptate pe înţelesul tuturor. De asemenea în cadrul acestei ediţii o să se desfăşoare şi două concursuri interactive / educaţionale, potrivite pentru cei mici, dar şi pentru cei mari: „Întrebări cereşti cu răspunsuri pământeşti”, şi un concurs de confecţionat machete a unor simboluri în explorarea spaţiului cosmic, cum ar fi de exemplu naveta spaţială Atlantis sau racheta Saturn V, folosită în misiunile Apollo.

IMG_8954Poza de grup realizată la finalul celei de a V-a ediţie a Școlii de vară de Astronomie „Descoperă Universul!”, 8 – 11 iunie 2016

Tot la această ediţie o să realizăm şi un experiment inedit: confecţionarea unei comete în condiţii de laborator. Vream ca pe această cale să arătăm cursanţilor, în mod practic şi concret, din ce sunt alcătuite cometele. Cei care vor prezenta se numesc lectori, şi majoritatea din ei sunt membri în Astroclubul „Perseus” al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. La finalul Școlii de vară de Astronomie, toţi participanţii vor primi diplome de participare.

Prezentările se vor desfăşura după un program bine stabilit. Începând cu după amiaza zilei de miercuri 14 iunie şi până sâmbătă 17 iunie 2017, între orele 18:30 – 21:30, se vor desfăşura cursuri teoretice, iar după ora 21:30, cursanţii vor participa la observaţii astronomice. Activitatea se va desfăşura la sediul Muzeului din strada Republicii nr. 235, unde este şi Observatorul Astronomic. În ziua de joi, (15 iunie) cursurile se vor desfăşura la Planetariu (Pavilionul „Marcel Guguianu”), str. „Marcel Guguianu” nr. 4.

Programul Școlii de vară de Astronomie, „Descoperă Universul!”, ediţia a VI – a,  14 – 17 iunie 2017

14 iunie 2017

  • 1830Deschiderea Școlii de vară de Astronomie. Prezentarea concursului de machete. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 1900Prezentarea concursului:Întrebări cereşti cu răspunsuri pământeşti”. Lect. Mirela Petrea;
  • 1930Ce este Astronomia? Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2010 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi;
  • 2020 – Pauză;
  • 2030 Astronomia în antichitate. Lect. Daniela Chiriac;
  • 2100 Sistemul Solar. Alexandru Vătămanu;
  • 2130 – 2330 – Observarea principalelor corpuri cereşti vizibile în perioada aceasta. Orientarea pe cer după principalele stele şi constelaţii.

15 iunie 2017 (Planetariu)

  • 1830De ce? Ce este? Lect. Mirela Petrea;
  • 1900 Noțiuni generale de radioastronomie. Lect. Adrian Ciuciu;
  • 1930Planeta Saturn. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2000 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi;
  • 2010Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2040 – Spectacol de planetariu;
  • 2115 – Pauză;
  • 2130 – 2330 – Observaţii astronomice: Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”.

16 iunie 2017

  • 1830 Configuraţiile planetelor. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 1900 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi;
  • 1910 Susţinerea concursului:Întrebări cereşti cu răspunsuri pământeşti”. Lect. Mirela Petrea;
  • 2030 – Pauză;
  • 2040 Cometele. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2130 – 2330 – Observarea pe cer a principalelor constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”, vizibile în perioada aceasta.

17 iunie 2017

  • 1830 Găuri negre. Lect. Cosmin Hriţuc;
  • 1900O privire asupra Lunii. Lect. Cristi Borș;
  • 1930 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi;
  • 1940 – Pauză;
  • 1950Susţinerea concursului de machete. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2100 – Încheierea Școlii de vară de astronomie. Sondaj de opinie. Concluzii. Acordarea diplomelor de participare;
  • 2130 – 2330 – Observaţii astronomice.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului în luna mai 2017

site

Triunghiul de primăvară şi conjuncţia Lună – planeta Jupiter din seara zilei de 7 mai 2017. Sursa: Stellarium.

Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Boarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru însemnând că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și una albă. Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se află o parte din Virgo dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte. Deasupra constelației Scorpius îl întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare, dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lira. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira. Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lira, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa Minor și Ursa Major. La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va află înspre sud, la meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constelația Sagittarius răsare înspre est. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Cele mai strălucitare stele de pe cerul de primăvară formează o configuraţie, recunoscută uşor de către astronomii amatori: triunghiul de primăvară. Acesta este format din stelele: Arcturus din constelaţia Boarul, Spica din Fecioara şi Regulus din Leu.

NGC3628

Tripletul din Leo: Messier 65, Messier 66 şi NGC 3628, formează una din cele mai cunoscute configuraţii de galaxii, ce sunt vizibile în special primăvara. Imaginea a fost realizată în noaptea de 28 spre 29 martie 2017, în zona comunei Griviţa, judeţul Vaslui, la 10 km nord de Bârlad.

În luna mai se va putea observa în condiţii foarte bune planeta Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Cu ochiul liber are aspect stelar, dar prin telescop putem să admirăm planeta şi cei patru sateliţi galileeni: Io, Europa, Callisto şi Ganymede.

După miezul nopţii o să avem posibilitatea să observăm şi planeta Saturn, ce răsare din ce în devreme (în jurul orei 24 la începutul lunii şi, ora 22 la final). Prin telescop putem să observăm inelele planetei şi principalii săi sateliţi.

Cel mai important fenomen astronomic va fi în noaptea de 5 spre 6 mai, când o să avem maximul curentului de meteori Eta Aquaride.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii mai găsiţi la pagina Calendar Astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna aprilie 2017

Pe cerul lunii aprilie se poate observa seara, imediat după lăsarea întunericului, constelaţiile cerului de primăvară. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt: Leul, Fecioara, Hidra, Boarul etc. În constelaţia Boarul găsim o stea strălucitoare ce se numeşte Arcturus, şi se află la o distanţa de 36 de ani lumină de noi. Dacă prelungim o linie imaginară de la steaua Arcturus spre sud – est găsim o altă stea strălucitoare: Spica din constelaţia Fecioara. În luna aprilie încă se mai poate observa spre vest şi sud-vest, constelaţiile cerului de iarnă, şi în mod special configuraţia numită „Triunghiul de iarnă”, formată din stelele Betelgeuse din Orion, Procyon din Câinele Mic şi Sirius din Câinele Mare.

Tot în luna aprilie se poate observa foarte bine constelaţia Ursa Mare sau Carul Mare după cum mai este cunoscută sub denumirea populară. Este o constelaţie circumpolară şi se poate observa mai bine primăvara, aflăndu-se la culminaţie chiar după terminarea crepuscului de seară. Pe teritoriul constelaţiei Carul Mare se află foarte multe obiecte „deep sky”, atât din catalogul Messier, cât şi NGC, reprezentând în special galaxii. Cele mai cunoscute sunt: M 81, M 82, M 108, M 97 etc.

M97

Imaginea de mai sus a fost realizată în noaptea de 28 spre 29 martie 2017 din zona comunei Griviţa, Judeţul Vaslui (la circa 10 km sud de Bârlad). Aceasta surprinde două obiecte „deep sky” de pe teritoriul constelaţiei Carul Mare: M 97 – Owl Nebula (Nebuloasa „Bufniţa”), o nebuloasă planetară şi galaxia M 108. Pentru realizarea acestei imagini am folosit un aparat foto DSRL, refractorul Equinox (66/400 mm) şi montura EQ3.

În luna aprilie vom observa seara spre orizontul estic planeta Jupiter, ce se află în această perioadă în dreptul constelaţiei Virgo (Fecioara). Pe 8 aprilie Jupiter va ajunge la opoziţie, moment când planeta va fi pe cer toată noaptea. La opoziţie Jupiter va avea diametrul unghilar maxim, de asemenea şi strălucirea va fi maximă. Aşa că profitaţi de ocazie şi observaţi prin telescop cea mai mare planetă din Sistemul Solar!

Ceva mai târziu, după miezul nopţii îşi va face prezenţa pe cer planeta Saturn (spre sud-est), în dreptul constelaţiei Sagittarius (Săgetătorul). La începutul lunii va răsare în jurul orei 2:00, iar la final lunii aprilie Saturn poate fi observat după ora 0:30.

În seara zile de 28 aprilie va fi un fenomen astronomic interesant: Luna va oculta cea mai strălucitoare stea din constelaţia Taur: Aldebaran.

2017-04-01 09_05_22-Greenshot

Animaţia de mai sus a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium, şi redă momentul ocultaţiei Lună – Aldebaran din data de 28 aprilie 2017

Fenomenul poate fi observat şi cu ochiul liber, dar va recomand cel puţin un binoclu. Ocultaţia va începe în jurul orei 21:28, şi se va finaliza la ora 22:13. Sursa: Stellarium (pentru localitatea Bârlad).

Luna şi steaua Aldebaran vor fi destul de jos faţă de orizont, aşa că dacă vreţi să observaţi fenomenul trebuie să alegeţi un loc unde orizontul vestic este cât mai liber posibil.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii aprilie găsiţi la pagina Calendar Astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna martie 2017

Luna martie este prima lună din primăvara calendaristică, dar din punct de vedere astronomic este încă iarnă, până pe 20 martie când are loc echinocţiul de primăvară. La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică a sferei cerești în cea nordică. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal (în dreptul constalaţiei Peştii), el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

01-primavara

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

În luna martie putem să admirăm constelaţiile cerului de iarnă, în special după crepusculul de seară, spre sud putem să observăm configuraţia numită „Triunghiul de iarnă”. Această configuraţie este formată din stelele Betelgeuse din constelaţia Orion, Sirius din Câinele Mare şi Procyon din constelaţia Câinele Mic.

Gemini este constelația lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare, Castor și Pollux pot fi identificate ușor, ca două stele asemănătoare ca strălucire, una sub alta, înspre sud aproape deasupra capului. După miezul nopţii putem să admirăm constelaţiile cerului de primăvară, cum ar fi Ursa Mare spre nord, Leul şi Fecioara spre sud. Sursa informaţiilor: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

În luna martie apare seara pe cer şi planeta Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Aceasta răsare la începutul lunii în jurul orei 21:30 şi 20:00 la finalul lunii. În seara zilei de 14 martie o să fie şi Luna prin zonă (Jupiter se vede ca o stea strălucitoarea în partea dreaptă jos). În concluzie: începe sezonul planetei Jupiter, putem să o observăm aproape toată noaptea pe cer, iar prin telescop gigantul gazos prezintă mai multe detalii, nori de furtună din atmosfera turbulentă şi cei patru sateliţi cunoscuţi sub numele de sateliţi galileeni (Io, Europa, Callisto şi Ganymede).

Jupiter_site

Imaginea de mai sus a fost realizată la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Se poate observa planeta Jupiter şi trei din cei patru sateliţi galileeni.

Tot în această lună, o să trecem şi la ora de vară. Acest lucru se va întâmpla pe 26 martie, când ora 3:00 va deveni ora 4:00. Din acel moment o să ne trezim în fiecare dimineaţa cu o oră mai devreme faţă de Timpul Legal Român (UT+2 h).

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii martie le găsiţi la pagina Calendar Astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna februarie 2017

În luna februarie avem posibilitatea să observăm chiar de la începutul crepuscului de seară, constelaţiile cerului de iarnă. Este perioada din an în care constelaţiile şi obiectele „deep sky” specifice anotimpului rece pot fi cel mai bine observate. Februarie este cea mai scurtă lună din an şi ultima din iarna calendaristică. În această lună, constelaţia Orion se află seara sus pe cer la culminaţie. Mai jos, spre sud – est se află strălucitoarea stea Sirius. Aceasta este strălucitoare datorită faptului că emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele şi este relativ aproape de noi (8,6 ani lumină).

baraj

De la latitudinile noastre, Sirius este cea mai apropiată stea care se vede cu ochiul liber. Face parte din constelația Canis Major (Câinele Mare). Privit pe hartă și pe cer, Canis Major pare un cățel care stă pe labele din spate și poartă la zgardă steaua Sirius. La stânga sus de Sirius se află o altă stea strălucitoare: Procyon, din constelația Canis Minor (Câinele Mic). Aceste două constelații reprezintă pe cei doi câini de vânătoare ai lui Orion. Comparați steaua Betelgeuse (umărul stâng al lui Orion) cu Sirius și Procyon, și veți vedea că au culori diferite. Betelgeuse este portocalie, Procyon alb-gălbuie, iar Sirius albăstruie. Spre nord-est întâlnim constelația Ursa Major (Ursa Mare), care revine pe cerul de seară. Ceea ce vedem ușor pe cer este de fapt o parte din constelație, șapte stele care poartă numele de „Carul Mare”, care în această perioadă stă cu oiștea în jos. Spre est răsare Leo (Leul) împreună cu steaua Regulus, o constelaţie a cerului de primăvară. Tot în zonă se găseşte şi constelaţia Hydra. Cea mai strălucitoare stea se numește Alphard. În limba arabă numele stelei înseamnă „cea singuratică”. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

site

Constelaţia Orion. Imaginea a fost realizată în zona Rezervaţiei Naturale Bădeana la circa 15 km sud de Bârlad.

La începutul lunii februarie, Luna se află aparent aproape de două planete ce se pot observa după lăsarea serii spre sud-vest. Planeta Marte se vede ca o stea palidă portocalie, în schimb Venus apare  ca un astru foarte strălucitor. Acesta mai poartă denumirea populară de „Luceafăr”.

2017-01-31-10_49_54-greenshot

Animaţia de mai sus a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium, şi prezintă aspectul cerului din seara de 1 februarie 2017, ora 18:49. Dacă o să priviţi cerul spre sud-vest o să vedeţi Luna şi planeta Venus. Dacă o să fiţi atenţi o să observaţi şi planeta Marte aflătă între Lună şi Venus (o stea mai puţin strălucitioare de culoare portocalie).

Luna aceasta să avem două eclipse: una de Lună pe 11 februarie, este de fapt o eclipsă prin penumbră, fenomen vizibil din ţara noastră (în jurul orei 2:33 este faza maximă). Însă, trebuie precizat că eclipsele de Lună prin penumbră nu sunt fenomene astronomice spectaculoase, şi nu se pot compara nici pe departe cu eclipsele totale sau chiar parţiale de Lună. Cei interesaţi pot încerca să observe fenomenul. La faza maximă Luna va fi puţin mai întunecată în partea de sus. Un binoclu vă poate fi de ajutor.

Cealaltă eclipsă va fi inelară de Soare şi se va petrece pe 26 februarie. Din păcate fenomenul nu va fi vizibil din ţara noastră. Dacă totuşi vreţi sa vedeţi eclipsa trebuie sa faceţi un drum în America de Sud, sau Vestul Africii. Dacă o să vă aflaţi pe banda de inelaritate, la faza maximă, Luna va ocupa zona centrală a discului solar şi acesta va arăta ca un „inel”, de aici şi denumirea de eclipsă inelară.

Mai multe detalii despre acest fenomen aici: https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEplot/SEplot2001/SE2017Feb26A.GIF

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii februarie le găsiţi la pagina Calendar Astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Fenomene astronomice în anul 2017

La fiecare final de an astronomii amatori îşi planifică activităţile în funcţie de fenomenele astronomice, ce vor avea loc în noul an. Pe glob se produc o mulţime de fenomene astronomice, dar nu toate sunt vizibile din ţara noastră. Majoritatea evenimentelor astronomice care se produc pe durata unui an, sunt mai puţin importante pentru oamenii obişnuiţi, dar pentru iubitorii de cer înstelat orice ocazie reprezintă un bun prilej pentru a se bucura de pasiunea lor.

stajar rosu.JPG

Mai jos am redactat o listă cu cele mai importante fenomene astronomice ale anului 2017, vizibile atât din ţara noastră, cât şi pe glob:

Eclipsa de Lună prin penumbră din 11 februarie 2017 – fenomen vizibil din România;

Eclipsa inelară de Soare din 26 februarie 2017 – fenomenul nu este vizibil din România;

Eclipsa parţială de Lună din 7 august 2017 – fenomen vizibil din România;

Eclipsa totală de Soare din 21 august 2017 – fenomenul nu este vizibil din România;

15259404_656402824534445_6286955219205350839_o

Alte fenomene astronomice vizibile pe parcursul anului 2017, atât pe glob cât şi din ţara noastră:

3- 4 ianuarie – Maximul curentului de meteori Quadrantide (ZHR = 120);

12 ianuarie – Planeta Venus la elongaţie estică maximă (vizibil pe cerul de seară);

20 martie – Echinocţiul de primăvară;

7 aprilie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

22 – 23 aprilie – Maximul curentului de meteori Liride (ZHR = 20);

6-7 mai – Maximul curentului de meteori Eta Aquaride (ZHR = 60);

3 iunie – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă – (vizibil pe cerul de dimineaţă);

15 iunie – Planeta Saturn la opoziţie – (vizibilă toată noaptea);

21 iunie – Solstiţiul de vară;

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaride (ZHR = 20);

12 – 13 august – Maximul curentului de meteori Perseide  (ZHR = 60 – 100);

5 septembrie – Planeta Neptun la Opoziţie (vizibilă toată noaptea);

22 septembrie – Echinocţiul de toamnă;

19 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionide (ZHR = 20);

13 noiembrie – Planetele Venus şi Jupiter în conjuncţie (dimineaţa);

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonide (ZHR = 15);

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120);

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Sursa: http://www.seasky.org/astronomy/astronomy-calendar-2017.html

Pe parcursul anului 2017, Observatorul Astronomic şi Planetariul din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” va organiza cu prilejul celor mai importante fenomene şi evenimente astronomice o serie de activităţi cu publicul, cu scopul de a populariza şi promova astronomia.

Pe acest site se va actualiza lunar rubrica calendar astronomic, şi tot aici găsiţi şi informaţii cu privire la Fazele Lunii pe anul 2017.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Un nou spectacol la planetariul din Bârlad

Muzeul „Vasile Pârvan” a achiziţionat un nou spectacol de planetariu ce poartă numele: „Călătorie spre un Miliard de Sori” (Journey to a Billions Suns).

twin-stars-in-the-milky-way-billionsuns-media-e1391031572610

Noul spectacol de planetariu a fost achiziţionat de către Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad pentru departamentul de astronomie, cu prilejul aniversării a şapte ani de la inaugurarea planetariului.

„Călătorie spre un Miliard de Sori”, aşa cum este numit acest show de planetariu, prezintă o frumoasă călătorie prin galaxia noastră. Plecând de la obiectele din Sistemul Solar până la o deplasare îmaginară cu viteza luminii spre cele mai importante stele, ce pot fi observate şi cu ochiul liber în nopţile senine de iarnă.

De asemenea tot în această prezentare se oferă informaţii despre cea mai nouă misiune operată de către Agenţia Spaţială Europeană: GAIA. Acesta este un telescop spaţial ce are ca principal obiectiv realizarea unei hărţi tridimensionale de mare precizie a galaxiei noastre, şi de a descoperi noi informaţii despre originea Căii Lactee.

nd_billion-suns_01

Spectacolul de planetariu se adresează în special elevilor, studenţilor şi tuturor celor pasionaţi de astronomie şi ştiinţă. Cei interesaţi de noua achiziţie pot viziona acest spectacol de planetariu începând cu data de 6 decembrie 2016. Reamintim că spectacolele de planetariu se desfăşoară în fieacare zi de marţi până sâmbătă, cu proiecţii la orele 11:00, 13:00 şi 15:00. Pentru un spectacol de planetariu este necesar un minim de 20 persoane, preţul biletului este 4 lei. Relaţii şi programări la nr. de tel: 0335/428808

Mircea Mamalaucă                                                                                                                                                                       Directorul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariu/Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad

Web site: www.astrobarlad.wordpress.com / www.muzeuparvan.ro                                             Facebook: www.facebook.com/astrobarlad

Aspectul cerului pe luna decembrie 2016

Leul

Gemide 2015

Cerul lunii decembrie este specific începutului de iarnă, anotimp ce ne oferă nopţi lungi pentru observaţii astronomice, dar în acelaşi timp condiţiile meteo vor fi în general nefavorabile pentru iubitorii cerului. Chiar dacă iarna calendaristică începe de la 1 decembrie, din punct de vedere astronomic va fi încă toamnă, cel puţin până pe 21 decembrie când va fi solstiţiul de iarnă (moment în care în emisfera nordică, noaptea va fi cea mai lungă şi ziua cea mai scurtă din an). După această dată putem să vorbim de iarna astronomică.

Iarna Pământul este orientat pe timpul nopţii într-o parte a galaxiei unde se găsesc multe stele strălucitoare, de aceea cerul de iarnă este fascinant atât pentru astronomi cât şi pentru oamenii obişnuiţi care mai au timp să privească cerul.

Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu și se întind de la orizontul vestic până deasupra capului. Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia. Cea mai strălucitoare stea din constealaţia Perseu este Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseu se numește Algol (Ochiul dracului-după denumirea populară), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseu și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda. Monstrul este Cetus (Balena) al cărui cap se află chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la SV de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar „nara”.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuză în acest loc, dar prin instrumentele astronomice zeci și sute de stele devin vizibile. Un alt personaj din poveste este Pegasus (Pegas), calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat.

Pe cerul de seară în luna decembrie o să observăm spre sud-vest un astru foarte strălucitor. Este planeta Venus! Mai poartă şi denumirea populară de „Luceafăr”. În seara zilei de 3 decembrie este şi Luna prin zonă, în felul acesta o să puteţi localiza mai uşor planeta.

În noaptea de 13 spre 14 decembrie va fi maximul curentului de meteori Geminide. Anul acesta în noaptea maximului va fi Lună Plină şi va influenţa foarte mult observarea fenomenului.

15271225_1538582692824734_1974568620_o

Geminide 2015. Foto: Criangă Claudiu – Astroclublul „Perseus” Bârlad

Se pare că după data de 15 decembrie o să avem ocazia să admirăm pe cerul de seară cometa 45P/Honda-Mrkos-Pajdusakova. La finalul lunii cometa va avea o magnitudine de 7.5. Recomand ca observaţiile să la faceţi în afara oraşului acolo unde nu sunt becuri şi cu orizontul sud-vestic cât mai liber. Dacă nu aveţi telescop puteţi să încercaţi să folosiţi un binoclu. Pentru orientare folosiţi harta de mai jos:

comet45p_decjan-768x457

Cometa 45P va fi vizibilă în condiţii mai bune în lunile ianuarie şi februarie 2017.

comet45p_febmar-768x327

Alte informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii decembrie găsiţi şi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Premiul Fundaţiei „Horia Hulubei” pe anul 2015

Premiul Fundaţiei „Horia Hulubei” pe anul 2015 a fost acordat domnului Ciprian Vîntdevară, coordonatorul secţiei de astronomie din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Motivele pentru care Consiliul Director al Fundaţiei „Horia Hulubei” a urmat această opţiune sunt prezentate într-un LAUDATIO, publicat mai jos.

Premiul Fundaţiei „Horia Hulubei” pe anul 2015

Fundaţia „Horia Hulubei” acordă premiul său pe anul 2015 d-lui Ciprian Vîntdevară, pentru descoperirea novei roşii luminoase din galaxia Messier 101 şi pentru activitatea depusă în cadrul astroclubului “Perseus” al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.

Steaua descoperită de d-l Vîntdevară este un obiect cosmic extrem de rar, ale cărei proprietăţi sunt acum studiate de colective de elită din mai multe centre importante de observaţii astronomice şi astrofizice. Avem de a face, incontestabil, cu cea mai valoroasă descoperire a astronomiei observaţionale româneşti.

dsc_5958

Ciprian Vîntdevară cu diploma premiului; în plan secund, Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad

În cazul acestei descoperiri, trebuie elogiată nu numai valoarea sa ştiinţifică intrinsecă, ci şi performanţa realizării sale cu un echipament extrem de modest, comparativ cu echipamentele observatoarelor care au identificat celelalte câteva stele similare, cunoscute până în prezent.

Se afirmă uneori că descoperirile sunt rodul întâmplării. Desigur ca în orice descoperire există un element de noroc, dar acesta nu poate fi pus în valoare decât de cei care, prin hărnicia, erudiţia şi perseverenţa lor au ajuns la frontierele cunoaşterii. Steaua descoperită de Ciprian Vîntdevară există deja înregistrată în arhivele câtorva mari observatoare, dar nimeni nu a avut intuiţia de a o studia.

diasporadeierisideaziinstiintaromaneasca_92677

Horia Hulubei, părintele şcolii de fizică modernă din România

Este o mare şansă pentru publicul interesat de ştiinţă din Bârlad, în special pentru elevi şi tineri, să poată beneficia de munca plină de abnegaţie depusă de Ciprian Vîntdevară prin Astroclubul „Perseus”. Succesul său nu putea fi înregistrat fără sprijinul conducerii competente şi eficiente a Muzeului „Vasile Pârvan,” către care se îndreaptă de asemenea preţuirea noastră.

Diploma premiului a fost transmisă d-lui Ciprian Vîntdevară de d-l Victor Bârsan, vicepreşedintele Fundaţiei „Horia Hulubei”, în cadrul vernisajului expoziţiei dedicate zborurilor stratosferice, vernisată pe 8 octombrie la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, cu prilejul Săptămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic.

Fundaţia „Horia Hulubei” îl felicită pe d-l Ciprian Vîntdevară pentru succesele obţinute şi işi exprimă speranţa că ele vor continua şi în anii viitori.

CONSILIUL DIRECTOR AL FUNDAŢIEI „HORIA HULUBEI”

BUCUREŞTI, 1 IUNIE 2016

Expoziţie dedicată zborurilor stratosferice 8 octombrie 2016

poza_posterExpoziţia işi propune promovarea şi popularizarea ştiinţelor aerospaţiale cu prilejul Săptămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic, care se aniversează în fiecare an în perioada 4 – 10 octombrie.

Zborurile stratosferice se desfăşoară la mare altitudine (peste 12 km), în stratosferă, al doilea strat din componenţa atmosferei terestre, situat între troposferă şi mezosferă. Majoritatea acestor zboruri stratosferice sunt aproximativ la limita dintre atmosferă şi spaţiul cosmic, având ca obiectiv studierea stratului de aer cu o compoziţie chimică diferită faţă de atmosfera respirabilă de la suprafaţa Pământului.

Zborurile stratosferice mai au şi rolul de a testa diferite echipamente, şi de a obţine informaţii pentru misiuni spaţiale, cum ar fi captarea deşeurilor spaţiale sau colectarea de corpuri meteorice, un domeniu aflat încă la început, dar cu şanse mari de dezvoltare în viitorul apropiat.

img_1998

Cele mai utilizate metode sunt:

Balonul cu hidrogen sau heliu; acesta poate urca până la altitudini mari în atmosferă; un astfel de balon atinge în mod uzual altitudini în banda 35 – 40 km, şi poate transporta o cantitate mare de echipamente (în funcţie de mărimea balonului).

Avionul fără pilot poate fi ridicat cu ajutorul unui balon cu hidrogen sau heliu, iar revenirea în punctul de plecare este realizată cu ajutorul unui sistem de zbor autonom.

Avionul rachetă fără pilot este un alt mijloc de zbor în stratosferă. În acest caz avionul nu mai este ridicat cu balonul, ci cu ajutorul unui motor rachetă, revenirea în punctul de plecare fiind asemănătoare avioanelor fără pilot lansate cu ajutorul baloanelor.

Rachetă cu combustibil solid, reprezintă varianta „clasică”. Motoarele cu combustibil solid utilizează un amestec solid de oxidant şi combustibil, în timp ce motoarele rachetă cu combustibil lichid utilizează oxidantul şi combustibilul sub formă de componente lichide.

dsc00894

Expoziţia va fi vernisată pe 8 octombrie 2016, la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, ora 12:30, şi va fi deschisă spre vizitare până pe 15 noiembrie 2016. În deschiderea activităţii o să prezinte Florin Mingireanu de la Agenţia Spaţială Română şi Aurel Chirilă de la Reev Rever Aerospace Galaţi.

avion

Cel mai important exponat din cadrul acestei activităţi este avionul rachetă (vehicol reactiv), cu lungimea de 2,6 m şi anvergura de 1,4 m. Acesta este un stadiu intermediar dintre vehicolul reactiv de 75 cm şi vehicolul de 18 m. Este preconizat să evolueze la o altitudine de peste 15 km, cu întoarcere / revenire autonomă la puntul de lansare, şi recuperare de la 200 m cu paraşuta.

Ne dorim ca la deschiderea expoziţiei să fie alături de noi publicul bârlădean, în special elevii şi profesorii de la şcolile şi liceele din oraşul Bârlad.

Este o activitate unică şi nu trebuie să o rataţi.  Vă aşteptăm cu mare drag!

Organizator:

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad