Category Archives: Noutăţi din Astronomie

Aspectul cerului în luna iulie 2019

DSCN0352Apus de Soare la firul ierbei. Tabăra de astronomie „Să cunoaştem cerul!”, ediţia a V-a, 9 – 14 august 2018. Rezervaţia Naturală Bădeana, Comuna Tutova, judeţul Vaslui. Foto: Ciprian Vîntdevară.

Luna iulie este cunoscută pentru iubitorii cerului nocturn ca perioada propice pentru organizarea de tabere de astronomie în afara oraşului, acolo unde este mai puţină poluare luminoasă, iar cerul îşi arată adevărata frumuseţe. Condiţiile meteo sunt prielnice pentru organizarea unor astfel de activităţi, aşă că va trebui să profităm din plin de această ocazie.

Aspectul cerului în această lună este predominat de constelaţiile cerului de vară, ce sunt vizibile în condiţii foarte bune seara, imediat după ce se lasă întunericul. Trebuie să amintesc de configuraţia intitulată „Triunghiul de vară”, formată de stelele Vega din constelaţia Lira, Deneb din Lebăda şi Altair din Vulturul. Cerul anotimpului de vară mai este cunoscut şi datorită frumoaselor obiecte „deep sky”, dar şi pentru faptul că în această perioadă se poate observa cel mai bine Calea Lactee, ca o bandă strălucitoare pe cerul nopţii. Din oraş, cerul este mai dificil de observat din cauza polurii luminoase, în schimb astronomii amatori organizează în mod frecvent activităţi ce implică observarea cerului din zone izolate, fără becuri sau alte surse de lumină artificială.

Triunghiul de varaConfiguraţia „Triunghiul de vară”, formată din cele mai strălucitoare stele de pe cerul de vară: Vega, Deneb şi Altair. Spre sud se observă Luna în conjuncţie cu planeta Saturn, puţin mai departe spre sud-vest este planeta Jupiter. În acelaşi timp o să fie şi o eclipsă parţială de Lună, ce va fi vizibilă din România, în noaptea de 16 spre 17 iulie 2019. Animaţia a fost realizată  cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

În noaptea de 16 spre 17 iulie 2019, va avea loc o eclipsă parţială de Lună ce va fi vizibilă din ţara noastră. Faza maximă va fi la ora 0:31 (17 iulie 2019), magnitudinea eclipsei este de 0.657 (65.7%). Sursa informaţiilor Astroinfo.

Eclipsa

Timpii de contact a eclipsei parţiale de Lună din noaptea de 16 spre 17 iulie 2019. Timpul este exprimat în ora de vară a României.

Alte fenomene astronomice în luna iulie 2019.

Pe 2 iulie, va avea loc o eclipsă totală de Soare vizibilă din sudul Oceanului Pacific şi America de Sud. Fenomenul nu este vizibil din România. Pentru detalii aici.

În noaptea de 9 spre 10 iulie, planeta Saturn se va afla la opoziţie, moment când va fi vizibilă în condiţii foarte bune. Luna aceasta o să observăm pe cerul de seară două planete gazoase gigant: Saturn şi Jupiter. Luna va fi pe 13 iulie în conjuncţie cu Jupiter şi respectiv, pe 16 iulie cu Saturn.

Pe 30 iulie va fi maximul de curentului de meteori Delta Aquaridele. Alte informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii iulie găsiţi la secţiunea Calendar Astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Reclame

ŞCOALA DE VARĂ DE ASTRONOMIE „DESCOPERĂ UNIVERSUL!”, EDIŢIA A VIII-A, 12 – 15 IUNIE 2019

poza grup_2018Poza de grup de la Şcoala de vară de Astronomie „Descoperă Universul!”, ediţia a VII-a, 6 – 9 iunie 2018

În perioada 12 – 15 iunie 2019, Observatorul Astronomic şi Astroclubul “Perseus” din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad, va organiza cea de-a VIII-a ediţie a Şcolii de vară de Astronomie “Descoperă Universul!”.

Şcoala de vară de Astronomie reprezintă un bun prilej pentru promovarea şi popularizarea astronomiei în rândul tinerilor, elevilor şi a publicului larg. Timp de patru zile, membrii Astroclubului „Perseus” vor susţine cursuri pentru o gamă variată de public (elevi, liceeni, studenţi, etc.), adaptate pe înţelesul tuturor.

Cei care vor prezenta se numesc lectori, şi majoritatea dintre ei sunt membri în Astroclubul „Perseus” al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. La finalul Şcolii de vară de Astronomie toţi participanţii vor primi diplome de participare.

Prezentările se vor desfăşura după un program bine stabilit. Începând cu după amiaza zilei de miercuri 12 iunie, şi până sâmbătă 15 iunie 2019, între orele 18.30 – 21.30, se vor desfăşura cursuri teoretice de astronomie, concursuri şi experimente. După ora 21.30, cursanţii vor participa la observaţii astronomice. Activitatea se va desfăşura la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, unde este şi Observatorul Astronomic.

Afis

Programul Şcolii de vară de Astronomie, „Descoperă Universul!”

Ediţia a VIII – a, 12 – 15 iunie 2019

12 iunie 2019

  • 1830Deschiderea Şcolii de vară de Astronomie. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 1845 Concurs de machete: ”Călătorie prin Sistemul Solar”. Lect. Timotei Bîgu;
  • 1900Sistemul Solar. Ciprian Vîntdevară;
  • 1930 – Lect. Ştefan Chiriac;
  • 2000 – Pauză;
  • 2010Călătorie interplanetară. Principii de bază. Cătălin Angheluţă;
  • 2040 Zece minute de ştiinţă. A fost omul pe Lună? Ciprian Vîntdevară;
  • 2050 Centura lui Kuiper şi obiectele transneptuniene. Lect. Petru Caracas;
  • 2130 – 2330 – Observarea principalelor corpuri cereşti vizibile în perioada aceasta. Orientarea pe cer după principalele stele şi constelaţii.

13 iunie 2019 (Planetariu)

  • 1830Câte stele sunt pe cer? Ciprian Vîntdevară;
  • 1900 Marte şi secretele ei. Andrei Sileanu;
  • 1930„Găuri negre”. Matei Asaftei;
  • 2000Zece minute de ştiinţă. Descoperiri astronomice făcute de români. Lect. Timotei Bîgu;
  • 2010 – Pauză;
  • 2020Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”. Jeny Carbarău;
  • 2100 – Spectacol de planetariu;
  • 2130 – 2330 – Observaţii astronomice: Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”.

14 iunie 2019

  • 1830 Aplicaţii în industria spaţială. Lect. Silviu Gurlui;
  • 1900 Lumina în Cosmos. Cristian Barbărasă;
  • 1950 Zece minute de ştiinţă. Putem călători mai repede decât lumina? Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2000 – Pauză;
  • 2010 Gravitaţia pe înţelesul tuturor. Ciprian Vîntdevară;
  • 2100Invazia lui Marte. Cristi Borş;
  • 2130 – 2330 – Observarea pe cer a principalelor constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”, vizibile în perioada aceasta.

15 iunie 2019

  • 1830 Călătorie cosmică cu astromobilul. Lect. Ecaterina Angheluţă;
  • 1900Curiozități din astronomie. Ciprian Vîntdevară;
  • 1930Curenţii meteorici. Daniela Chiriac;
  • 2000 – Pauză;
  • 2010Zece minute de ştiinţă. „Creierul astronomic”. Cristi Borş;
  • 2020Premierea concursului de machete: ”Călătorie prin Sistemul Solar”. Timotei Bîgu;
  • 2100 – Încheierea Şcolii de vară de Astronomie. Sondaj de opinie. Concluzii. Acordarea diplomelor de participare;
  • 2130 – 2330 – Observaţii astronomice.

Organizator:

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna mai 2019

Lumina zodiacala

Imagine cu orizontul vestic realizată în seara zilei de 31 martie 2019. Se poate observa foarte bine lumina zodiacală, roiul deschis de stele Pleiadele şi planeta Marte. Foto: Criangă Claudiu – Rezervaţia Naturală Bădeana, comuna Tutova, judeţul Vaslui.

Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Boarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru însemnând că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și una albă. Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se află o parte din Virgo dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte. Deasupra constelației Scorpius îl întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare, dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lira. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira. Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lira, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa Minor și Ursa Major. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Cele mai strălucitoare stele de pe cerul de primăvară formează o configuraţie, recunoscută uşor de către astronomii amatori: triunghiul de primăvară. Aceasta este formată din stelele: Arcturus din constelaţia Boarul, Spica din Fecioara şi Regulus din Leu.

Triunghiul de primavara

Configuraţia „Triunghiul de primăvară”, formată din stelele Arcturus din constelaţia Boarul, Spica din Fecioara şi Regulus din Leu. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Începând cu luna mai se va putea observa după miezul nopţii planeta Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Cu ochiul liber are aspect stelar, dar prin telescop putem să admirăm planeta şi cei patru sateliţi galileeni: Io, Europa, Callisto şi Ganymede. Jupiter răsare pe la miezul nopţii la începtul lunii mai, iar la finalul lunii, va răsare în jurul orei 22.00.

Planeta Saturn, va răsare în jurul orei 2.00 dimineaţa la începutul lunii şi, ora 0.30 la finalul lunii mai. Prin telescop putem să observăm inelele planetei şi principalii săi sateliţi.

Cel mai important fenomen astronomic va fi în noaptea de 6 spre 7 mai, când o să avem maximul curentului de meteori Eta Aquaridele.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii mai găsiţi la pagina Calendar Astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului pe luna martie 2019

52605405_363418010931135_1928430038047260672_oRăsărit de Lună Plină! Imaginea a fost realizată în seara zilei de 19 februarie 2019, din zona vestică a oraşului Bârlad (aproape de staţia meteo).
Foto: Ciprian Vîntdevară – Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad.

Luna martie este prima lună din primăvara calendaristică, dar din punct de vedere astronomic este încă iarnă, până pe 20 martie când are loc echinocţiul de primăvară. La momentul echinocțiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică a sferei cerești în cea nordică. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal (în dreptul constelaţiei Peştii), el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare de la punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

solstice

În luna martie putem să admirăm constelaţiile cerului de iarnă, în special după crepusculul de seară, spre sud putem să observăm configuraţia numită „Triunghiul de Iarnă”. Această configuraţie este formată din stelele Betelgeuse din constelaţia Orion, Sirius din Câinele Mare şi Procyon din constelaţia Câinele Mic.

Gemini este constelația lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare, Castor și Pollux pot fi identificate ușor, ca două stele asemănătoare ca strălucire, una sub alta, înspre sud aproape deasupra capului. După miezul nopţii putem să admirăm constelaţiile cerului de primăvară, cum ar fi Ursa Mare spre nord, Leul şi Fecioara spre sud. Sursa informaţiilor: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Fenomene astronomie în luna martie 2019

Chiar la începtul lunii martie, dacă o să privim cerul dimineaţa spre orizontul sud-estic, putem observa trei planete: Venus, apare pe cer ca o stea foarte strălucitoare, urmat puţin mai sus de Saturn şi ceva mai departe spre sud, Jupiter. Aceste planete se văd cu ochiul liber şi au aspect stelar. Pe parcursul lunii nu vor fi fenomene astronomice deosebite. La finalul lui martie, tot pe cerul de dimineaţă putem admira două conjuncţii apropiate: Luna şi Jupiter pe 27 martie, ora 3:55 şi Luna cu Saturn pe 29 martie, ora 6:50

Conjunctie_1 martie 2019

Aspectul cerului în dimineaţa zilei de 1 martie 2019, ora 6.00. Dacă o să privim spre sud – est, o să observăm Luna şi 3 planete: Jupiter, Saturn şi Venus. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Conjunctie_29 martie 2019Luna în conjuncţie cu planeta Saturn (0,2º), aşa cum se va observa pe cer în dimineaţa zilei de 29 martie 2019. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii martie 2019, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna februarie 2019

luna_8 ianuarie 2019_textLuna şi oraşul Bârlad. Imaginea a fost realizată în seara zilei de 8 ianuarie 2019, de pe teresa Observatorului Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan”.

În luna februarie avem posibilitatea să observăm chiar de la începutul crepuscului de seară, constelaţiile cerul de iarnă. Este perioada din an în care constelaţiile şi obiectele „deep sky” specifice anotimpului de iarnă pot fi cel mai bine observate. Februarie este cea mai scurtă lună din an şi ultima din iarna calendaristică. În această lună, constelaţia Orion se află seara sus pe cer la culminaţie. Mai jos, în partea stângă se află strălucitoarea stea Sirius. Aceasta este strălucitoare datorită faptului că emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele şi este relativ aproape de noi (8,6 ani lumină).

De la latitudinea ţării noastre, Sirius este cea mai apropiată stea care se vede cu ochiul liber. Face parte din constelația Canis Major (Câinele Mare). Privit pe hartă și pe cer, Canis Major pare un câțel care stă pe labele din spate și poartă la zgardă steaua Sirius. La stânga sus de Sirius se află o altă stea strălucitoare: Procyon, din constelația Canis Minor (Câinele Mic). Aceste două constelații reprezintă pe cei doi câini de vânătoare ai lui Orion. Comparați steaua Betelgeuse (umărul stâng al lui Orion) cu Sirius și Procyon, și veți vedea că au culori diferite. Betelgeuse este portocalie, Procyon alb-gălbuie, iar Sirius albăstruie. Spre nord-est întâlnim constelația Ursa Major (Ursa Mare), care revine pe cerul de seară. Ceea ce vedem ușor pe cer este de fapt o parte din constelație, șapte stele care poartă numele de „Carul Mare”, care în această perioadă stă cu oiștea în jos. Spre est răsare Leo (Leul) împreună cu steaua Regulus, o constelaţie a cerului de primăvară. Tot în zonă se găseşte şi constelaţia Hydra. Cea mai strălucitoare stea se numește Alphard. În limba arabă numele stelei înseamnă „cea singuratică”. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

planete_feb 2019Luna şi trei planete pe cerul din dimineaţa zilei de 1 februarie 2019, ora 6.20. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Fenomene astronomice în luna februarie 2019.

În dimineaţa zilei de 2 februarie 2019, Luna va oculta planeta Saturn, fenomenul are loc după răsăritul Soarelui, fiind mult mai dificil de observat din ţara noastră. În schimb, o să admirăm o frumoasă conjuncţie dintre cei doi aştri. Evenimentul se poate observa cel mai bine după ora 6.30. Un alt fenomen astronomic important va avea loc pe 18 februarie 2019, tot pe cerul de dimineaţă, planetele Venus şi Saturn vor fi în conjuncţie.

luna_saturnLuna şi planeta Saturn în dimineaţa zilei de 2 februarie 2019, ora 6.39. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

venus_saturnConjuncţia dintre planetele Venus şi Saturn din dimineaţa zilei de 18 februarie 2019, ora 6.26. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii februarie 2019, găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

 

 

Aspectul cerului în luna ianuarie 2019

cometaCometa 46P/Wirtanen, roiul deschis de stele Pleiade (Messier 45) şi un meteor ce aparţine curentului de meteori Geminide. Imaginea a fost realizată în noaptea de 13 spre 14 decembrie 2018, din Rezervaţia Naturală Bădeana, Comuna Tutova, Judeţul Vaslui.

În lunile de iarnă se poate observa, la orizontul sudic un astru foarte strălucitoar. Este Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cer, aflată în constelaţia Canis Major. În dreapta-sus vă atrag atenţia alte trei stele strălucitoare, dispuse într-o linie dreaptă. Acestea fac parte din constelaţia Orion. Dacă observaţi cu atenţie veţi vedea că sunt încadrate de patru stele, toate trasând forma vânătorului Orion. Cele mai strălucitoare două stele din Orion sunt aflate în stânga sus și dreapta jos faţă de centură. Folosiţi centura lui Orion pentru a găsi alte constelaţii: în prelungirea acesteia în stânga jos veţi da peste steaua Sirius. În dreapta sus daţi peste din Taurus. În stânga lui Sirius, cam la aceeași înălţime cu stelele din Orion, se află o stea strălucitoare cu încă trei mai mici ca strălucire mai sus. Este steaua Procyon din constelaţia Canis Minor. De la centură înspre Betelgeuse plecaţi înspre Gemini, Sirius, Procyon și steaua din colţul din stânga-sus al lui Orion, Betelgeuse, formeaza un triunghi ce se numește de “Triunghiul de iarnă ”. Nu este o constelatie, dar este ușor de identificat. Deasupra capului îl găsim pe Perseu, Auriga, urmat de strălucitoarea stea Capella. Înspre vest vedem cum pătratul din Pegas se apropie de apus, urmat de constealaţia Andromeda. Sursa:  Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

 

Geminide_Claudiu

Cerul de iarnă, cometa 46P/Wirtanen, şi un meteor ce aparţine curentului de meteori Geminide. Imaginea a fost realizată în noaptea de 13 spre 14 decembrie 2018, din Rezervaţia Naturală Bădeana, Comuna Tutova, Judeţul Vaslui.

Cele mai importante fenomene din această lună sunt:

Maximul curentului de meteori Quadrantide (ZHR=110) din noaptea de 3 spre 4 ianuarie 2019;

Eclipsa parţială de Soare din 6 ianuarie 2019 – fenomenul nu este vizibil din România;

Eclipsa totală de Lună din 21 ianuarie 2019.  Din România eclipsa va fi vizibilă spre dimineaţă, Luna va apune în eclipsă parţială. Momentul maxim al eclipsei este la ora 7:12.

Eclipsa 21 ianuarie 2019

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii ianuarie 2019, găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Fenomene astronomice în anul 2019

Eclipsa-0011php

Eclipsă totală de Lună la Bârlad. Foto: Ciprian Vîntdevară – 27 iulie 2018

Ca în fiecare an Serviciul de Astronomie din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, publică lista cu cele mai importante fenomene astronomice. Aceste evenimente sunt grupate în 3 categorii: fenomene astronomice vizibile pe glob, fenomene astronomice vizibile din ţara noastră, şi a treia categorie prezentată în acest articol, se referă la acele fenomene astronomice cu un impact mai mare în rândul celor pasionaţi de astronomie.

Fenomene astronomice pe glob – nu sunt vizibile din România
Eclipsa parţială de Soare din 6 ianuarie 2019
 Eclipsa este vizibilă din estul Asiei, nordul Oceanului Pacific.
Eclipsa totală de Soare din 2 iulie 2019
Eclipsa va fi vizibilă din sudul Oceanului Pacific, America de Sud.
Eclipsa inelară de Soare din 26 decembrie 2019
Eclipsa va fi vizibilă din sudul Asiei, Oceanul Indian, Indonezia şi nordul Australiei
Fenomene astronomice vizibile din România
Eclipsa totală de Lună din 21 ianuarie 2019
Eclipsa va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Atlantic şi Europa. Din România eclipsa va fi vizibilă spre dimineaţă, Luna va apune în eclipsă parţială. Momentul maxim al eclipsei este la ora 7:12.
Eclipsa parţială de Lună din 16 iulie 2019
Eclipsa va fi vizibilă din America de Sud, Europa, Africa, Asia şi Australia, magnitudinea maximă a eclipsei este de 0.657 (65.7%). Din România eclipsa se va observa în întregime, faza maximă va fi la ora 0:30 (17 iulie).
Tranzitul lui Mercur din 11 noiembrie 2019
Tranzitul va fi vizibil din America de Nord, America de Sud, Oceanul Atlantic, Europa, Africa, vestul Asiei şi Antarctica. Din România tranzitul se va observa la finalul zilei, Soarele apune chiar în preajma maximului.
August_Badeana_grup

Rezervaţia Bădeana, judeţul Vaslui. Tabăra de astronomie „Să cunoaştem cerul!”, ediţia a V-a, 9 – 14 august 2018

Alte fenomene astronomice vizibile în anul 2019

3 – 4 ianuarie – Maximul curentului de meteori Quadrantide (ZHR = 40);

6 ianuarie – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa);

22 ianuarie – Planetele Venus şi Jupiter în conjuncţie (dimineaţa);

20 martie – Echinocţiul de primăvară;

22 – 23 aprilie – Maximul curentului de meteori Liride (ZHR = 20);

6-7 mai – Maximul curentului de meteori Eta Aquaride (ZHR = 60);

10 iunie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

21 iunie – Solstiţiul de vară;

9 iulie – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaride (ZHR = 20);

12-13 august – Maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 60 – 100);

9 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă;

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionide (ZHR = 20);

27 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonide (ZHR = 15);

24 noiembrie – Planetele Venus şi Jupier în conjuncţie (seara);

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120);

22 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Calea Lactee_site

Motoşeni judeţul Bacău. Foto: Ciprian Vîntdevară – 15 iulie 2018

Sursa: Astroinfo   şi http://www.seasky.org/astronomy/astronomy-calendar-2019.html

Pe parcursul anului 2019, Observatorul Astronomic şi Planetariul din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” va organiza cu prilejul celor mai importante fenomene şi evenimente astronomice o serie de activităţi cu publicul, cu scopul de a populariza şi promova astronomia.

Pe acest site se va actualiza lunar rubrica calendar astronomic, şi tot aici găsiţi informaţii cu privire la Fazele Lunii pe anul 2019.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului pe luna decembrie 2018

LUNA_2

Luna în seara zilei de 10 noiembrie 2018. Imagine realizată în centrul oraşului Bârlad.

Cerul lunii decembrie este specific începutului de iarnă, anotimp ce ne oferă nopţi lungi pentru observaţii astronomice, dar în acelaşi timp condiţiile meteo vor fi în general nefavorabile pentru iubitorii cerului. Chiar dacă iarna calendaristică începe de la 1 decembrie, din punct de vedere astronomic va fi încă toamnă, cel puţin până pe 22 decembrie când va fi solstiţiul de iarnă (moment în care în emisfera nordică, noaptea va fi cea mai lungă şi ziua cea mai scurtă din an). După această dată putem să vorbim de iarna astronomică.

04-iarna

Iarna Pământul este orientat pe timpul nopţii într-o parte a galaxiei unde se află multe stele strălucitoare, de aceea cerul de iarnă este fascinant atât pentru astronomi cât şi pentru oamenii obişnuiţi.

Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu și se întind de la orizontul vestic până deasupra capului. Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia. Cea mai strălucitoare stea din constealaţia Perseu este Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseu se numește Algol (Ochiul dracului-după denumirea populară), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseu și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda. Monstrul este Cetus (Balena) al cărui cap se află chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la SV de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar „nara”.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuză în acest loc, dar prin instrumentele astronomice zeci și sute de stele devin vizibile. Un alt personaj din poveste este Pegasus (Pegas), calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat.

site

Cele mai importante fenomene astronomice în luna decembrie 2018

Luna decembrie din acest an se anunţă interesantă, cu o mulţime de evenimente astronomice. Chiar la începutul lui decembrie, pe data de 7 o să avem o conjuncţie foarte apropiată dintre planetele Marte şi Neptun.

Conjunctie planetele Marte_Neptun

Conjuncţia apropiată dintre planetele Marte şi Neptun din seara zilei de 7 decembrie 2018, ora 17.56. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Cel mai important fenomen astronomic din această lună, este maximul curentului de meteori Geminide din dimineaţa zilei de 14 decembrie 2018.

15271225_1538582692824734_1974568620_o

Geminide 2015. Foto: Criangă Claudiu – Astroclublul „Perseus” Bârlad

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii decembrie 2018, găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului pe luna octombrie 2018

DSCN0142

Apus de Soare. Imaginea a fost realizată în seara zilei de 10 august 2018 din Rezervaţia Naturală Bădeana, comuna Tutova, judeţul Vaslui.

În luna octombrie, semnele toamnei sunt pretutindeni pe cer. Triunghiul de vară, împreună cu stelele Vega, Altair și Deneb sunt sus pe cer seara, dar se apropie de orizont în timpul nopții. Constelaţia Săgetătorul (Sagittarius) a apus, iar înspre sud se vede o stea mai strălucitoare: Fomalhaut din constelaţia Peştele Austral (Piscis Austrinus). Spre sud-est observăm o parte din „cerul acvatic”, adică multe constelații care au legătură cu mările și oceanele: Vărsătorul (Aquarius), Peştii (Pisces) și Balena (Cetus). Acestea au nume frumoase, dar sunt greu de identificat pentru că sunt formate din stele slab strălucitoare. La est de Fomalhaut, cam la aceeași înălțime deasupra orizontului, se află Deneb Kaitos, o stea mai strălucitoare din constelația Balena. Fomalhaut este o stea apropiată, lumina care ajunge acum la noi fiind emisă cu 25 de ani în trecut. Lumina stelei Deneb Kaitos (beta Ceti) face 96 de ani până la Soare. Înspre zenit (punctul situat deasupra capului) dăm de constelaţia Pegas (Pegasus), calul înaripat, ce conține un reper foarte ușor de identificat: pătratul lui Pegas. Trei dintre stele sunt din constelația Pegas și una din Andromeda, formează un pătrat mare. Andromeda este unită de Pegas și se continuă înspre est. Acolo se întâlnește M31, Galaxia din Andromeda, cea mai apropiată galaxie vizibilă din emisfera nordică. Înspre est se văd Pleiadele (sau cloșca cu pui), un roi deschis de stele în constelația Taurul (Taurus). La nord-est de Andromeda se află constelaţia Perseu (Perseus) și, mai sus, Cassiopeia, constelații care ne reamintesc de iarnă. La est de Perseus, spre nord-est, se află o stea foarte strălucitoare: Capella din constelația Auriga. Sursa:  Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Fenomene astronomice în luna octombrie 2018

În prima parte a lunii, o să putem observa pe cer seara, trei planete: Jupiter spre sud-vest care va apune repede, iar spre sud o să mai putem observa planetele Saturn şi Marte. Luna va ajunge prin zona planetei Jupiter după data de 10 octombrie. Pe 14 a lunii va fi în conjuncţie cu planeta Saturn, şi în seara zilei de 18 octombrie cu planeta Marte.

2018-10-02 11_11_35-GreenshotLuna şi planeta Marte în conjuncţie în seara zilei de 18 octombrie 2018, ora 19.00. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Cel mai important fenomen astronomic din această lună, va fi maximul curentului de meteori Orionidele, (ZHR = 15) din 21 octombrie 2018.

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii octombrie 2018, găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna septembrie 2018

21P_prelucrat

Cometa 21P/Giacobini–Zinner. Imaginea a fost realizată în noaptea de 9 spre 10 august 2018, din zona rezervaţiei Bădeana, comuna Tutova, judeţul Vaslui. În acelaşi cadru sunt surprinse şi trei roiuri deschise de stele din dreptul constelaţiei Cassiopeia: NGC 637, NGC 609 şi NGC 559. Date tehnice: Exp. 60 sec x 30 cadre – camera DSRL, obiectiv foto: Canon EF 70 – 200 mm f/4 L USM. Foto: Ciprian Vîntdevară, procesare: Alexandru Dumitriu.

În luna septembrie putem încă se ne bucurăm de cerul de vară, chiar dacă constelaţiile ce aparţin anotimpului cald se apropie din ce în ce mai mult de orizontul vestic, unde apun. În luna septembrie pe cerul de seară, se pot observa în condiţii foarte bune constelaţiile cerului de toamnă. Cele mai cunoscute sunt: Pegas, Cassiopeia, Peştii, Andromeda, Peştele Austral unde găsim o stea  strălucitoare: Fomalhaut, ce se vede bine în septembrie spre sud. Fomalhaut se află la 25 de ani lumină depărtare. Este o stea de două ori mai mare decât Soarele care are în jurul ei un disc de praf și o planetă.

Până pe 23 septembrie putem să vorbim încă de vară astronomică, tocmai începând cu această dată, când are loc echinocţiul de toamnă începe toamna astronomică.

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la această dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. În momentul echinocţiului, Soarele se află în dreptul ecuatorului ceresc, acesta va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

 

03-toamna

Fenomene astronomie în luna septembrie 2018

Cele mai importante evenimente astronomice sunt: Luna în conjuncţie cu planeta Saturn din seara zilei de 17 septembrie şi echinocţiul de toamnă din 23 septembrie.

Plenetele_septembrie 2018Luna şi patru planete vizibile pe cer în seara zilei de 17 septembrie 2018, ora 19.36. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Conjunctie Luna_SaturnLuna în conjuncţie cu planeta Saturn. Animaţia a fost realizată pentru seara zilei de 17 septembrie 2018, ora 20.57, cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii septembrie 2018, găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad