Category Archives: Noutăţi din Astronomie

Aspectul cerului în luna octombrie 2017

M 33-LRGB_site

Imaginea de mai sus reprezintă galaxia Messier 33 sau Triunghiului, şi a fost realizată în noaptea de 20 spre 21 august 2017, din Rezervaţia Bădeana, Comuna Tutova, Judeţul Vaslui. Dotare: Telescop Newton f/4, camera CCD ATIK 320E, filtre culoare LRGB. Achiziţie 20 X 120 sec.

În luna octombrie, semnele toamnei sunt pretutindeni pe cer. Triunghiul de vară, împreună cu stelele Vega, Altair și Deneb sunt sus pe cer seara, dar se apropie de orizont în timpul nopții. Constelaţia Săgetătorul (Sagittarius) a apus, iar înspre sud se vede o stea mai strălucitoare: Fomalhaut din constelaţia Peştele Austral (Piscis Austrinus). Spre sud-est observăm o parte din „cerul acvatic”, adică multe constelații care au legătură cu mările și oceanele: Vărsătorul (Aquarius), Peştii (Pisces) și Balena (Cetus). Acestea au nume frumoase, dar sunt greu de identificat pentru că sunt formate din stele slab strălucitoare. La est de Fomalhaut, cam la aceeași înălțime deasupra orizontului, se află Deneb Kaitos, o stea mai strălucitoare din constelația Balena. Fomalhaut este o stea apropiată, lumina care ajunge acum la noi fiind emisă cu 25 de ani în trecut. Lumina stelei Deneb Kaitos (beta Ceti) face 96 de ani până la Soare. Înspre zenit (punctul situat deasupra capului) dăm de constelaţia Pegas (Pegasus), calul înaripat, ce conține un reper foarte ușor de identificat: pătratul lui Pegas. Trei dintre stele sunt din constelația Pegas și una din Andromeda, formează un pătrat mare. Andromeda este unită de Pegas și se continuă înspre est. Acolo se întâlnește M31, Galaxia din Andromeda, cea mai apropiată galaxie vizibilă din emisfera nordică. Înspre est se văd Pleiadele (sau cloșca cu pui), un roi deschis de stele în constelația Taurul (Taurus). La nord-est de Andromeda se află constelaţia Perseu (Perseus) și, mai sus, Cassiopeia, constelații care ne reamintesc de iarnă. La est de Perseus, spre nord-est, se află o stea foarte strălucitoare: Capella din constelația Auriga. Sursa:  Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Fenomene astronomice în luna octombrie 2017

Luna aceasta se vor petrece câteva fenomene astronomice notabile, cum ar fi de exemplu: Conjuncţia apropiată dintre planetele Venus şi Marte, din dimineaţa zilei de 6 octombrie.

2017-09-30 13_01_09-Greenshot

Planetele Venus şi Marte în dimineaţa zilei de 6 octombrie 2017, ora 6.00. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

În zilele de 17 şi 18 octombrie va fi şi Luna prin zonă, vizibilă ca o seceră subţire.

2017-09-30 13_05_22-Greenshot

Luna, planetele Venus şi Marte, aşa cum vor arăta pe cer în dimineaţa zilei de 17 octombrie 2017, ora 6.45. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

2017-09-30 13_15_13-Greenshot

Luna şi planeta Saturn din seara zilei de 24 octombrie 2017, ora 18.40. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii octombrie, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Anunțuri

Aspectul cerului în luna septembrie 2017

M31_site

Galaxia Andromeda sau Messier 31, este cea mai apropiată galaxie de noi, vizibilă din emisfera nordică, la o distanţă de aproximativ 2,5 milioane ani lumină. Imaginea a fost realizată în noaptea de 20 spre 21 august 2017, din zona Rezervaţiei Bădeana, Comuna Tutova, Judeţul Vaslui.

În luna septembrie putem încă se ne bucurăm de cerul de vară, chiar dacă constelaţiile ce aparţin anotimpului cald se apropie din ce în ce mai mult de orizontul vestic, unde apun. În luna septembrie pe cerul de seară, se pot observa în condiţii foarte bune constelaţiile cerului de toamnă. Cele mai cunoscute sunt: Pegas, Cassiopeia, Peştii, Andromeda, Peştele Austral unde găsim o stea  strălucitoare: Fomalhaut, ce se vede bine în septembrie spre sud. Fomalhaut se află la 25 de ani lumină depărtare. Este o stea de două ori mai mare decât Soarele care are în jurul ei un disc de praf și o planetă.

Până pe 22 septembrie putem să vorbim încă de vară astronomică, tocmai începând cu această dată, când are loc echinocţiul de toamnă începe toamna astronomică.

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la această dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. În momentul echinocţiului, Soarele se află în dreptul ecuatorului ceresc, acesta va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

03-toamna

Planetele vizibile pe cer în luna septembrie 2017

Planeta Jupiter este vizibilă foarte jos spre orizontul vestic şi apune rapid, în jurul orei 21.00 la începutul lui septembrie, iar apoi în a doua parte a lunii se pierde în lumina crepsucului de seară, devenind astfel invizibilă. Planeta Saturn este vizibilă şi în această lună, seara spre orizontul sud-vestic, ca o stea de culoare galbenă ce nu scintilează (sclipeşte). Pe 27 septembrie va fi şi Luna prin zonă, astfel o să găsiţi mai uşor pe cer planeta.

2017-09-01 15_30_09-Greenshot

Luna şi planeta Saturn aşa cum se vor observa pe cer în seara zile de 26 septembrie 2017. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Luna aceasta cerul de dimineaţă este animat de 3 planete, iar în perioada 16 – 19 septembrie trece şi Luna prin zonă. Este vorba de planetele Venus, Marte şi Mercur, acestea sunt vizibile dimineaţa, în jurul orei 6.00, spre orizontul estic.

2017-09-01 15_42_08-Greenshot

Trei planete şi Luna pe cerul de dimineaţa. Planetele Mercur şi Marte sunt într-o conjuncţie foarte apropiată în zilele de 16 şi 17 septembrie 2017. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Detalii despre fenomenele astronomice ale lunii septembrie găsiţi şi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

 

 

Aspectul cerului în luna august 2017

blog_august

Luna august este cunoscută ca fiind cea mai potrivită pentru iubitorii cerului nocturn. Este momentul când se organizează foarte multe ieşiri la observaţii astronomice în afara oraşului, în star party-uri şi tabere de astronomie. În august durata nopţilor începe să crească, ceea ce oferă un avantaj la observaţiile astronomice. În această lună putem să admirăm cel mai bine cerul de vară, cu constelaţiile sale specifice, brăzdate de Calea Lactee.

Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gâtul lung al acesteia se continuă înspre nord-est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest. Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă „inima” scorpionului (Scorpius). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se vede înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber. La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut („gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

blog_august_2

Imagine din Tabăra de Astronomie „Să cunoştem cerul!”, ediţia a IV-a, 19 – 23 iulie 2017. Activitate organizată în fiecare an de membrii Astroclubului „Perseus” din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad.

Fenomene astronomie în luna august 2017

În luna august avem trei fenomene astronomice importante:

1. Eclipsa parţială de Lună din 7 august 2017. Eclipsa va fi vizibilă din Europa, Africa şi Australia, având magnitudinea maximă de 0.252 (25.2%). Din România eclipsa se va vedea chiar de la începutul eclipsei parţiale în seara zilei de 7 august, maximul eclipsei producându-se la ora 21:20.

2. Eclipsă totală de Soare din 21 august 2017. Eclipsa va fi vizibilă din estul Oceanului Pacific, America din Nord şi Oceanul Atlantic. Este cel mai important fenomen astronomic major al anului 2017. Banda de totalitate va traversa S.U.A de la nord-vest la sud-est. Din păcate fenomenul nu este vizibil din ţara noastră. Maximul eclipsei se va produce la ora 21:25 (ora de vară a României). Pentru detalii puteţi consulta harta interactivă.

3. Maximul curentului de meteori Perseide, din noaptea de 12 spre 13 august 2017. Cel mai cunoscut curent de meteori, şi mai poartă denumirea populară de „ploaia de stele căzătoare”. Acest fenomen este vizibil în fiecare an pe la mijlocul lunii august. De obicei condiţiile meteo sunt favorabile pentru observarea cerului, şi astronomii amatori profită din plin pentru a populariza şi promova astronomia în rândul publicului. Maximul curentului de meteori Perseide va fi în după amiaza zilei de 12 august, ora 19:11. Fenomenul se poate observa în bune condiţii şi în celelalte nopţi, din perioada maximului, 11 – 14 august. Luna va fi destul de strălucitoare pe cer, şi va estompa destul de mult vizibilitatea meteorilor. Mai multe detalii despre acest fenomen găsiţi aici.

Cu prilejul celor două fenomene astronomice vizibile din ţara noastră, eclipsa parţială de Lună din 7 august 2017, şi maximul curentului de meteori din noaptea de 12 spre 13 august 2017, Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, va organiza mai multe activităţi cu publicul. O să revenim în curând cu un comunicat de presă şi postari pe facebook.

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii august 2017, găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

 

Aspectul cerului în luna iulie 2017

iulie site_2

Triughiul de vară şi conjuncţia Lună – Saturn din seara zilei de 6 iulie 2017, ora 22:30. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium

Luna iulie este cunoscută pentru iubitorii cerului nocturn ca perioada propice pentru organizarea de tabere de astronomie în afara oraşului, acolo unde este mai puţină poluare luminoasă, iar cerul îşi arată adevarata frumuseţe. Condiţiile meteo sunt prielnice pentru organizarea unor astfel de activităţi, aşă că va trebui să profităm din plin de această ocazie.

Aspectul cerului în această lună este predominat de constelaţiile cerului de vară, ce sunt vizibile în condiţii foarte bune seara, imediat după ce se lasă întunericul. Trebuie să amintesc de configuraţia intitulată „Triunghiul de vară”, formată de stelele Vega din constelaţia Lira, Deneb din Lebăda şi Altair din Vulturul. Cerul anotimpului de vară mai este cunoscut şi datorită frumoaselor obiecte „deep sky”, dar şi pentru faptul că în această perioadă se poate observa cel ma bine Calea Lactee, ca o bandă strălucitoare pe cerul nopţii. Din oraş, cerul este mai dificil de observat din cauza polurii luminoase, în schimb astronomii amatori organizează în mod frecvent activităţi ce implică observarea cerului din zone izolate, fără becuri sau alte surse de lumină artificială.

iulie_1

Luna şi planeta Jupiter din seara zilei de 1 iulie 2017, ora 21:53. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium

În luna iulie, seara pe cer se pot observa cel puţin două planete, cele mai strălucitoare sunt Jupiter (se află spre orizontul sud-vestic şi apune la miezul nopţii la începutul lunii, şi ora 23 la finalul lui iulie). Pe cerul de seară, dar spre sud este vizibilă în bune condiţii şi planeta Saturn, aceasta fiind foarte îndrăgită de astronomi, dar şi de publicul larg când este observată prin telescop.

iulie_2

Poziţia pe cer a planetelor Saturn şi Jupiter în seara zilei de 22 iulie 2017, ora 22:00. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium

Planeta Saturn la începutul lunii îşi face apariţia pe cer, undeva după ora 21:30….22:00 (când se întunecă), spre sud-est. Aceasta apune după ora 4 dimineaţa. La finalul lunii este vizibilă seara spre sud şi apune după ora 1:30.

Cele mai importante fenomene astronomice ale lunii iulie sunt: Conjuncţia Lună – planeta Jupiter din seara zilei de 28 iulie, şi maximul curentului de meteori Delta Aquaride Sud (ZHR=16), fenomen vizibil în noaptea de 29 spre 30 iulie.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii iulie găsiţi la secţiunea calendar astronomic de pe acest site.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Şcoala de vară de Astronomie „Descoperă Universul!”, ediţia a VI-a, 14 – 17 iunie 2017

Afis scoala de vara

În perioada 14 – 17 iunie 2017 se va desfăşura cea de a VI-a ediţie a Școlii de vară de Astronomie, „Descoperă Universul!”. Această activitate este cel mai important program educaţional ce se desfăşoară pe departamentul de astronomie din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.

Şcoala de vară de Astronomie reprezintă cel mai potrivit moment pentru promovarea şi popularizarea astronomiei în rândul tinerilor, elevilor şi a publicului larg. Timp de patru zile, membrii Astroclubului „Perseus” vor susţine cursuri pentru o gamă variată de public, (elevi, liceeni, studenţi, etc.) adaptate pe înţelesul tuturor. De asemenea în cadrul acestei ediţii o să se desfăşoare şi două concursuri interactive / educaţionale, potrivite pentru cei mici, dar şi pentru cei mari: „Întrebări cereşti cu răspunsuri pământeşti”, şi un concurs de confecţionat machete a unor simboluri în explorarea spaţiului cosmic, cum ar fi de exemplu naveta spaţială Atlantis sau racheta Saturn V, folosită în misiunile Apollo.

IMG_8954Poza de grup realizată la finalul celei de a V-a ediţie a Școlii de vară de Astronomie „Descoperă Universul!”, 8 – 11 iunie 2016

Tot la această ediţie o să realizăm şi un experiment inedit: confecţionarea unei comete în condiţii de laborator. Vream ca pe această cale să arătăm cursanţilor, în mod practic şi concret, din ce sunt alcătuite cometele. Cei care vor prezenta se numesc lectori, şi majoritatea din ei sunt membri în Astroclubul „Perseus” al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. La finalul Școlii de vară de Astronomie, toţi participanţii vor primi diplome de participare.

Prezentările se vor desfăşura după un program bine stabilit. Începând cu după amiaza zilei de miercuri 14 iunie şi până sâmbătă 17 iunie 2017, între orele 18:30 – 21:30, se vor desfăşura cursuri teoretice, iar după ora 21:30, cursanţii vor participa la observaţii astronomice. Activitatea se va desfăşura la sediul Muzeului din strada Republicii nr. 235, unde este şi Observatorul Astronomic. În ziua de joi, (15 iunie) cursurile se vor desfăşura la Planetariu (Pavilionul „Marcel Guguianu”), str. „Marcel Guguianu” nr. 4.

Programul Școlii de vară de Astronomie, „Descoperă Universul!”, ediţia a VI – a,  14 – 17 iunie 2017

14 iunie 2017

  • 1830Deschiderea Școlii de vară de Astronomie. Prezentarea concursului de machete. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 1900Prezentarea concursului:Întrebări cereşti cu răspunsuri pământeşti”. Lect. Mirela Petrea;
  • 1930Ce este Astronomia? Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2010 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi;
  • 2020 – Pauză;
  • 2030 Astronomia în antichitate. Lect. Daniela Chiriac;
  • 2100 Sistemul Solar. Alexandru Vătămanu;
  • 2130 – 2330 – Observarea principalelor corpuri cereşti vizibile în perioada aceasta. Orientarea pe cer după principalele stele şi constelaţii.

15 iunie 2017 (Planetariu)

  • 1830De ce? Ce este? Lect. Mirela Petrea;
  • 1900 Noțiuni generale de radioastronomie. Lect. Adrian Ciuciu;
  • 1930Planeta Saturn. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2000 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi;
  • 2010Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2040 – Spectacol de planetariu;
  • 2115 – Pauză;
  • 2130 – 2330 – Observaţii astronomice: Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”.

16 iunie 2017

  • 1830 Configuraţiile planetelor. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 1900 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi;
  • 1910 Susţinerea concursului:Întrebări cereşti cu răspunsuri pământeşti”. Lect. Mirela Petrea;
  • 2030 – Pauză;
  • 2040 Cometele. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2130 – 2330 – Observarea pe cer a principalelor constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”, vizibile în perioada aceasta.

17 iunie 2017

  • 1830 Găuri negre. Lect. Cosmin Hriţuc;
  • 1900O privire asupra Lunii. Lect. Cristi Borș;
  • 1930 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi;
  • 1940 – Pauză;
  • 1950Susţinerea concursului de machete. Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2100 – Încheierea Școlii de vară de astronomie. Sondaj de opinie. Concluzii. Acordarea diplomelor de participare;
  • 2130 – 2330 – Observaţii astronomice.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului în luna mai 2017

site

Triunghiul de primăvară şi conjuncţia Lună – planeta Jupiter din seara zilei de 7 mai 2017. Sursa: Stellarium.

Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Boarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru însemnând că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și una albă. Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se află o parte din Virgo dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte. Deasupra constelației Scorpius îl întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare, dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lira. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira. Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lira, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa Minor și Ursa Major. La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va află înspre sud, la meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constelația Sagittarius răsare înspre est. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Cele mai strălucitare stele de pe cerul de primăvară formează o configuraţie, recunoscută uşor de către astronomii amatori: triunghiul de primăvară. Acesta este format din stelele: Arcturus din constelaţia Boarul, Spica din Fecioara şi Regulus din Leu.

NGC3628

Tripletul din Leo: Messier 65, Messier 66 şi NGC 3628, formează una din cele mai cunoscute configuraţii de galaxii, ce sunt vizibile în special primăvara. Imaginea a fost realizată în noaptea de 28 spre 29 martie 2017, în zona comunei Griviţa, judeţul Vaslui, la 10 km nord de Bârlad.

În luna mai se va putea observa în condiţii foarte bune planeta Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Cu ochiul liber are aspect stelar, dar prin telescop putem să admirăm planeta şi cei patru sateliţi galileeni: Io, Europa, Callisto şi Ganymede.

După miezul nopţii o să avem posibilitatea să observăm şi planeta Saturn, ce răsare din ce în devreme (în jurul orei 24 la începutul lunii şi, ora 22 la final). Prin telescop putem să observăm inelele planetei şi principalii săi sateliţi.

Cel mai important fenomen astronomic va fi în noaptea de 5 spre 6 mai, când o să avem maximul curentului de meteori Eta Aquaride.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii mai găsiţi la pagina Calendar Astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna aprilie 2017

Pe cerul lunii aprilie se poate observa seara, imediat după lăsarea întunericului, constelaţiile cerului de primăvară. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt: Leul, Fecioara, Hidra, Boarul etc. În constelaţia Boarul găsim o stea strălucitoare ce se numeşte Arcturus, şi se află la o distanţa de 36 de ani lumină de noi. Dacă prelungim o linie imaginară de la steaua Arcturus spre sud – est găsim o altă stea strălucitoare: Spica din constelaţia Fecioara. În luna aprilie încă se mai poate observa spre vest şi sud-vest, constelaţiile cerului de iarnă, şi în mod special configuraţia numită „Triunghiul de iarnă”, formată din stelele Betelgeuse din Orion, Procyon din Câinele Mic şi Sirius din Câinele Mare.

Tot în luna aprilie se poate observa foarte bine constelaţia Ursa Mare sau Carul Mare după cum mai este cunoscută sub denumirea populară. Este o constelaţie circumpolară şi se poate observa mai bine primăvara, aflăndu-se la culminaţie chiar după terminarea crepuscului de seară. Pe teritoriul constelaţiei Carul Mare se află foarte multe obiecte „deep sky”, atât din catalogul Messier, cât şi NGC, reprezentând în special galaxii. Cele mai cunoscute sunt: M 81, M 82, M 108, M 97 etc.

M97

Imaginea de mai sus a fost realizată în noaptea de 28 spre 29 martie 2017 din zona comunei Griviţa, Judeţul Vaslui (la circa 10 km sud de Bârlad). Aceasta surprinde două obiecte „deep sky” de pe teritoriul constelaţiei Carul Mare: M 97 – Owl Nebula (Nebuloasa „Bufniţa”), o nebuloasă planetară şi galaxia M 108. Pentru realizarea acestei imagini am folosit un aparat foto DSRL, refractorul Equinox (66/400 mm) şi montura EQ3.

În luna aprilie vom observa seara spre orizontul estic planeta Jupiter, ce se află în această perioadă în dreptul constelaţiei Virgo (Fecioara). Pe 8 aprilie Jupiter va ajunge la opoziţie, moment când planeta va fi pe cer toată noaptea. La opoziţie Jupiter va avea diametrul unghilar maxim, de asemenea şi strălucirea va fi maximă. Aşa că profitaţi de ocazie şi observaţi prin telescop cea mai mare planetă din Sistemul Solar!

Ceva mai târziu, după miezul nopţii îşi va face prezenţa pe cer planeta Saturn (spre sud-est), în dreptul constelaţiei Sagittarius (Săgetătorul). La începutul lunii va răsare în jurul orei 2:00, iar la final lunii aprilie Saturn poate fi observat după ora 0:30.

În seara zile de 28 aprilie va fi un fenomen astronomic interesant: Luna va oculta cea mai strălucitoare stea din constelaţia Taur: Aldebaran.

2017-04-01 09_05_22-Greenshot

Animaţia de mai sus a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium, şi redă momentul ocultaţiei Lună – Aldebaran din data de 28 aprilie 2017

Fenomenul poate fi observat şi cu ochiul liber, dar va recomand cel puţin un binoclu. Ocultaţia va începe în jurul orei 21:28, şi se va finaliza la ora 22:13. Sursa: Stellarium (pentru localitatea Bârlad).

Luna şi steaua Aldebaran vor fi destul de jos faţă de orizont, aşa că dacă vreţi să observaţi fenomenul trebuie să alegeţi un loc unde orizontul vestic este cât mai liber posibil.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii aprilie găsiţi la pagina Calendar Astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna martie 2017

Luna martie este prima lună din primăvara calendaristică, dar din punct de vedere astronomic este încă iarnă, până pe 20 martie când are loc echinocţiul de primăvară. La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică a sferei cerești în cea nordică. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal (în dreptul constalaţiei Peştii), el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

01-primavara

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

În luna martie putem să admirăm constelaţiile cerului de iarnă, în special după crepusculul de seară, spre sud putem să observăm configuraţia numită „Triunghiul de iarnă”. Această configuraţie este formată din stelele Betelgeuse din constelaţia Orion, Sirius din Câinele Mare şi Procyon din constelaţia Câinele Mic.

Gemini este constelația lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare, Castor și Pollux pot fi identificate ușor, ca două stele asemănătoare ca strălucire, una sub alta, înspre sud aproape deasupra capului. După miezul nopţii putem să admirăm constelaţiile cerului de primăvară, cum ar fi Ursa Mare spre nord, Leul şi Fecioara spre sud. Sursa informaţiilor: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

În luna martie apare seara pe cer şi planeta Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Aceasta răsare la începutul lunii în jurul orei 21:30 şi 20:00 la finalul lunii. În seara zilei de 14 martie o să fie şi Luna prin zonă (Jupiter se vede ca o stea strălucitoarea în partea dreaptă jos). În concluzie: începe sezonul planetei Jupiter, putem să o observăm aproape toată noaptea pe cer, iar prin telescop gigantul gazos prezintă mai multe detalii, nori de furtună din atmosfera turbulentă şi cei patru sateliţi cunoscuţi sub numele de sateliţi galileeni (Io, Europa, Callisto şi Ganymede).

Jupiter_site

Imaginea de mai sus a fost realizată la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Se poate observa planeta Jupiter şi trei din cei patru sateliţi galileeni.

Tot în această lună, o să trecem şi la ora de vară. Acest lucru se va întâmpla pe 26 martie, când ora 3:00 va deveni ora 4:00. Din acel moment o să ne trezim în fiecare dimineaţa cu o oră mai devreme faţă de Timpul Legal Român (UT+2 h).

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii martie le găsiţi la pagina Calendar Astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna februarie 2017

În luna februarie avem posibilitatea să observăm chiar de la începutul crepuscului de seară, constelaţiile cerului de iarnă. Este perioada din an în care constelaţiile şi obiectele „deep sky” specifice anotimpului rece pot fi cel mai bine observate. Februarie este cea mai scurtă lună din an şi ultima din iarna calendaristică. În această lună, constelaţia Orion se află seara sus pe cer la culminaţie. Mai jos, spre sud – est se află strălucitoarea stea Sirius. Aceasta este strălucitoare datorită faptului că emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele şi este relativ aproape de noi (8,6 ani lumină).

baraj

De la latitudinile noastre, Sirius este cea mai apropiată stea care se vede cu ochiul liber. Face parte din constelația Canis Major (Câinele Mare). Privit pe hartă și pe cer, Canis Major pare un cățel care stă pe labele din spate și poartă la zgardă steaua Sirius. La stânga sus de Sirius se află o altă stea strălucitoare: Procyon, din constelația Canis Minor (Câinele Mic). Aceste două constelații reprezintă pe cei doi câini de vânătoare ai lui Orion. Comparați steaua Betelgeuse (umărul stâng al lui Orion) cu Sirius și Procyon, și veți vedea că au culori diferite. Betelgeuse este portocalie, Procyon alb-gălbuie, iar Sirius albăstruie. Spre nord-est întâlnim constelația Ursa Major (Ursa Mare), care revine pe cerul de seară. Ceea ce vedem ușor pe cer este de fapt o parte din constelație, șapte stele care poartă numele de „Carul Mare”, care în această perioadă stă cu oiștea în jos. Spre est răsare Leo (Leul) împreună cu steaua Regulus, o constelaţie a cerului de primăvară. Tot în zonă se găseşte şi constelaţia Hydra. Cea mai strălucitoare stea se numește Alphard. În limba arabă numele stelei înseamnă „cea singuratică”. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

site

Constelaţia Orion. Imaginea a fost realizată în zona Rezervaţiei Naturale Bădeana la circa 15 km sud de Bârlad.

La începutul lunii februarie, Luna se află aparent aproape de două planete ce se pot observa după lăsarea serii spre sud-vest. Planeta Marte se vede ca o stea palidă portocalie, în schimb Venus apare  ca un astru foarte strălucitor. Acesta mai poartă denumirea populară de „Luceafăr”.

2017-01-31-10_49_54-greenshot

Animaţia de mai sus a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium, şi prezintă aspectul cerului din seara de 1 februarie 2017, ora 18:49. Dacă o să priviţi cerul spre sud-vest o să vedeţi Luna şi planeta Venus. Dacă o să fiţi atenţi o să observaţi şi planeta Marte aflătă între Lună şi Venus (o stea mai puţin strălucitioare de culoare portocalie).

Luna aceasta să avem două eclipse: una de Lună pe 11 februarie, este de fapt o eclipsă prin penumbră, fenomen vizibil din ţara noastră (în jurul orei 2:33 este faza maximă). Însă, trebuie precizat că eclipsele de Lună prin penumbră nu sunt fenomene astronomice spectaculoase, şi nu se pot compara nici pe departe cu eclipsele totale sau chiar parţiale de Lună. Cei interesaţi pot încerca să observe fenomenul. La faza maximă Luna va fi puţin mai întunecată în partea de sus. Un binoclu vă poate fi de ajutor.

Cealaltă eclipsă va fi inelară de Soare şi se va petrece pe 26 februarie. Din păcate fenomenul nu va fi vizibil din ţara noastră. Dacă totuşi vreţi sa vedeţi eclipsa trebuie sa faceţi un drum în America de Sud, sau Vestul Africii. Dacă o să vă aflaţi pe banda de inelaritate, la faza maximă, Luna va ocupa zona centrală a discului solar şi acesta va arăta ca un „inel”, de aici şi denumirea de eclipsă inelară.

Mai multe detalii despre acest fenomen aici: https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEplot/SEplot2001/SE2017Feb26A.GIF

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii februarie le găsiţi la pagina Calendar Astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Fenomene astronomice în anul 2017

La fiecare final de an astronomii amatori îşi planifică activităţile în funcţie de fenomenele astronomice, ce vor avea loc în noul an. Pe glob se produc o mulţime de fenomene astronomice, dar nu toate sunt vizibile din ţara noastră. Majoritatea evenimentelor astronomice care se produc pe durata unui an, sunt mai puţin importante pentru oamenii obişnuiţi, dar pentru iubitorii de cer înstelat orice ocazie reprezintă un bun prilej pentru a se bucura de pasiunea lor.

stajar rosu.JPG

Mai jos am redactat o listă cu cele mai importante fenomene astronomice ale anului 2017, vizibile atât din ţara noastră, cât şi pe glob:

Eclipsa de Lună prin penumbră din 11 februarie 2017 – fenomen vizibil din România;

Eclipsa inelară de Soare din 26 februarie 2017 – fenomenul nu este vizibil din România;

Eclipsa parţială de Lună din 7 august 2017 – fenomen vizibil din România;

Eclipsa totală de Soare din 21 august 2017 – fenomenul nu este vizibil din România;

15259404_656402824534445_6286955219205350839_o

Alte fenomene astronomice vizibile pe parcursul anului 2017, atât pe glob cât şi din ţara noastră:

3- 4 ianuarie – Maximul curentului de meteori Quadrantide (ZHR = 120);

12 ianuarie – Planeta Venus la elongaţie estică maximă (vizibil pe cerul de seară);

20 martie – Echinocţiul de primăvară;

7 aprilie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

22 – 23 aprilie – Maximul curentului de meteori Liride (ZHR = 20);

6-7 mai – Maximul curentului de meteori Eta Aquaride (ZHR = 60);

3 iunie – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă – (vizibil pe cerul de dimineaţă);

15 iunie – Planeta Saturn la opoziţie – (vizibilă toată noaptea);

21 iunie – Solstiţiul de vară;

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaride (ZHR = 20);

12 – 13 august – Maximul curentului de meteori Perseide  (ZHR = 60 – 100);

5 septembrie – Planeta Neptun la Opoziţie (vizibilă toată noaptea);

22 septembrie – Echinocţiul de toamnă;

19 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionide (ZHR = 20);

13 noiembrie – Planetele Venus şi Jupiter în conjuncţie (dimineaţa);

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonide (ZHR = 15);

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120);

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Sursa: http://www.seasky.org/astronomy/astronomy-calendar-2017.html

Pe parcursul anului 2017, Observatorul Astronomic şi Planetariul din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” va organiza cu prilejul celor mai importante fenomene şi evenimente astronomice o serie de activităţi cu publicul, cu scopul de a populariza şi promova astronomia.

Pe acest site se va actualiza lunar rubrica calendar astronomic, şi tot aici găsiţi şi informaţii cu privire la Fazele Lunii pe anul 2017.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad