Category Archives: Noutăţi din Astronomie

Aspectul cerului în luna august PERSEIDE 2015

În fiecare an, luna august este cunoscută ca fiind cea mai potrivită pentru iubitorii cerului nocturn. Este momentul când se organizează foarte multe ieşiri la observaţii astronomice în afara oraşului, în star party-uri şi tabere de astronomie. În august durata nopţilor începe să crească, ceea ce oferă un avantaj la observaţiile astronomice. În această lună putem să admirăm cel mai bine cerul de vară, cu constelaţiile sale specifice, brăzdate de Calea Lactee.

IMG_2975

Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gâtul lung al acesteia se continuă înspre nord -est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest. Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă „inima” scorpionului (Scorpius). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se vede înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber. La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut („gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Tot în luna august, avem cel mai cunoscut şi popular curent de meteori: Perseidele, cu maximul de activitate în fiecare an, în jurul datei de 12 – 13 august.

Perseidele au perioada de activitate în intervalul 17 iulie – 24 august şi momentul maxim din anul acesta va fi în dimineaţa zilei de 13 august, între orele 9:30  şi 12:00. Mai multe detalii despre Perseide, găsiţi pe site-ul Organizaţiei Internaţionale de Meteori.

Perseidele au la origine trecerea la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle. Perioada orbitală a acestei comete este de 130 de ani. Ultima trecere la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle, a fost în anul 1992. Originea curenţilor meteorici este de natură cometară. Primul care a precizat legătura dintre comete şi curenţii meteorici a fost astronomul italian G. Schiaparelli, care a demonstrat prin calcul că Perseidele au aceeaşi orbită ca şi cometa Swift-Tuttle. Este posibil ca şi ciocnirile dintre asteroizi sau unele erupţii puternice de pe planetele gigante să fie surse ale curenţilor de meteori.

Curenţii meteorici, mai poartă denumirea populară şi de „ploaie de stele căzătoare”. Denumirea are ca sursă de inspiraţie, un punct luminos, ca o stea, ce pare că se desprinde de pe bolta cerească deplasându-se cu mare viteză, timp de câteva clipe, după care se stinge. În realitate sunt fragmente de corpuri interplanetare de dimensiuni foarte mici, ce pătrund în atmosfera Pământului şi ard în întregime prin frecarea cu aerul. Dacă corpul respectiv este suficient de mare, lasă o dâră luminoasă şi chiar o explozie, ce poartă denumirea de bolid.

afis perseide 2015

Cu ocazia Perseidelor, în noaptea de 12 spre 13 august 2015, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, va avea un program special de observaţii astronomice cu publicul.

Activitatea va debuta pe 12 august, la ora 20:30, cu o conferinţă despre curenţii meteorici şi de la ora 21:00 până spre dimineaţă, ora 4:00, Observatorul Astronomic va fi deschis pentru public. Preţul biletului va fi 2 lei de persoană. 

Se vor realiza observaţii astronomice prin instrumentele optice din dotare, la diferite corpuri cereşti, cum ar fi planeta Saturn, dar şi la principalele stele şi obiecte „deep sky”, vizibile pe cerul de vară. În acelaşi timp, se va difuza filme documentare de astronomie în sala astroclubului „Perseus”, din incinta observatorului astronomic.

Alte fenomene astronomice în luna august, găsiţi pe AstroBârlad, la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna iulie 2015

Luna_venus_jupiter_2

Aspectul cerului în această lună este predominat de constelaţiile cerului de vară, ce sunt vizibile în condiţii foarte bune seara, imediat după ce se lasă întunericul. Iulie este luna când seara, înspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constelația Scorpius (Scorpionul). Culoarea roșie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de „rivalul lui Ares (Marte)” adică „Antares”. Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă ușor. Scorpius are forma literei „S” și se continuă înspre est cu Sagittarius (Săgetătorul) și înspre vest cu Libra (Balanţa). În apropiere de constelaţia Scorpionul, pe teritoriul constelaţiei Balanţa se găseşte planeta Saturn, ce se poate observa în condiţii foarte bune în luna iulie. Înspre sud-vest se află steaua Spica din Virgo (Fecioara). Deasupra lui Spica se afla Arcturus din Bootes (Boarul), iar la vest de aceasta găsim o constelație compusă din stele slabe ca strălucire, Coma Berenices (Părul Berenicei). Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare de Soare. Tot în Coma Berenices întalnim un roi stelar observabil prin binocluri. Conține aproximativ 20 de stele și se află la sud de steaua gamma din constelație. Și mai înspre vest întâlnim constelaţia Leo, a cărei „coadă” rămâne deasupra orizontului până la miezul nopții. Înspre nord-vest se află Ursa Major, cunoscută la noi după numele de „Carul Mare”. Carul este compus din șapte stele, aflate toate sus pe cer, în spațiul dintre orizont și zenit. Înspre nord găsim „Ursa Mică” și steaua Polară care indică nordul ceresc. Între cele două constelații se află coada „Dragonului” (constelația Draco). Aceasta șerpuiește printre stele, ajungând undeva deasupra stelei Vega din constelația Lyra. Vega se apropie apropie din ce în ce mai mult de zenit. Este însoțită de stelele Deneb (la nord-est, stânga-jos) și de Altair (la sud-est, dreapta-jos). Împreună formează „triunghiul de vară”. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Un fenomen astronomic interesant se va produce la începutul lunii iulie: conjuncţia Venus – Jupiter. Cele două planete vor fi aparent aproape una de alta. Noi astronomii numim acest fenomen conjuncţie. Genul acesta de evenimente astronomice nu au nici o importanţă ştiinţifică, în schimb momentul este un bun prilej pentru promovarea şi popularizarea astronomiei. Maximul conjuncţiei va fi pe 1 iulie, ora 5:14 când distanţa aparentă dintre Jupiter şi Venus va fi de 0.3 grade.

Venus_jupiter_site_3

Imaginea de mai sus a fost realizată în seara zilei de 29 iunie 2015, la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Am surprins la nivelul orizontului planetele Jupiter şi Venus. Pentru a realiza această imagine am folosit refractorul de pe telescopul principal şi aparatul foto Canon EOS 1100D.

Mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice ale lunii iulie găsiţi pe pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Şcoala de vară de astronomie „Descoperă Universul!”, ediţia a IV -a, 17 – 20 iunie 2015

Ca în fiecare an în luna iunie, Observatorul Astronomic şi Astroclubul „Perseus” din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, va organiza şcoala de vară de astronomie „Descoperă Universul!”. Această activitate este cel mai important program educaţional pe secţiunea de astronomie din cadrul instituţiei noastre. A debutat în anul 2012, şi iată că anul acesta a ajuns la ediţia a IV-a. Perioada în care se va desfăşura această ediţie va fi 17 – 20 iunie 2015.

Afis scoala de vara_2015

Şcoala de vară de astronomie este un bun prilej pentru tineri, elevi şi studenţi să se implice într-o activitate extraşcolară şi să afle mai multe informaţii despre spaţiul cosmic şi Univers. Încercăm ca de la un an, la altul, să ne perfecţionăm şi să venim în permanenţă cu informaţii recente din domeniul astronomiei. În cadrul şcolii de vară de astronomie se vor desfăşura mai multe cursuri de astronomie, susţinute de membrii astroclubului „Perseus”. Vedeţi aici imagini de la ediţia a III-a din 2014.

La ediţia de anul acesta o să participe şi lectori de la alte asociaţii de astronomie din ţară, şi chiar din afara ţării. De exemplu: Ion Agavriloaiei preşedintele Astroclubului Iaşi şi Alexandru Barbovshi, coordonatorul Observatorului Astronomic din cadrul Universităţii Tehnice din Chişinău, Republica Moldova.

Prezentările  se vor desfăşura după un program bine stabilit. Începând de miercuri 17 iunie şi până sâmbătă 20 iunie 2015, între orele 19:00 – 21:30, se vor desfăşura cursuri teoretice, iar după ora 21:30, cursanţii vor participa la parte practică a şcolii de vară de astronomie, adică observaţii astronomice. Activitatea se va desfăşura la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, unde este şi Observatorului Astronomic. În ziua de joi, 18 iunie, cursurile se vor desfăşura la Planetariu (Pavilionul „Marcel Guguianu”), str. „Marcel Guguianu” nr. 4.

Programul şcolii de vară de astronomie, „Descoperă Universul!”, ediţia a IV – a  17 – 20 iunie 2015

17 iunie 2015

  • 19:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Deschiderea şcolii de vară de astronomie;
  • 19:30 – Lector: prof. Petrea Mirela – Spectre;
  • 20:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Noţiuni generale de astronomie;
  • 20:30 – pauză;
  • 20:40 – Lector: Ciuciu Adrian – Găuri negre;
  • 21:10 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Sistemul Solar;
  • 21:30 – 0:00 – Filme documentare şi observaţii astronomice.

18 iunie 2015 (Planetariu)

  • 19:00 – Lector: prof. Petrea Mirela – Informaţii din astronomie;
  • 19:30 – Vîntdevară Dumitru Ciprian – Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”;
  • 20:00Lector: Alexandru Barbovschi – Trecutul, prezentul şi viitorul astronomiei în Republica Moldova;
  • 20:30 – Spectacol de planetariu;
  • 21:15 – pauză;
  • 21:30 – 0:00 – Filme documentare şi observaţii astronomice.

19 iunie 2015

  • 19:00 – Lector: Ion Agavriloaiei – Meteorii;
  • 19:40 – Lector: Alexandru Barbovschi – Cum obţinem o imagine a Soarelui/Lunei/planetelor?;
  • 20:10 – Lector: Ciuciu Adrian – Norii moleculari;
  • 20:40 – pauză;
  • 20:50 – Test de cultură generală;
  • 21:30 – 0:00 – Filme documentare şi observaţii astronomice.

20 iunie 2015

  • 19:00 – Lector: Ion Agavriloaiei – Instrumente optice folosite în astronomie;
  • 20:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Nove şi supernove;
  • 20:30 – pauză;
  • 21:50 – Încheierea şcolii de vară de astronomie. Sondaj de opinie. Concluzii. Acordarea diplomelor de participare;
  • 21:30 – 0:00 – Filme documentare şi observaţii astronomice.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

ASTRONOMY DAY

În fiecare an în luna aprilie sau mai, când Luna este în preajma fazei de Primul Pătrar, astronomii din lumea întreagă sărbătoresc Ziua Astronomiei (Astronomy Day). Această manifestare a astronomilor amatori a plecat din dorinţa de ale arăta oamenilor obişnuiţi frumuseţile cerului înstelat, în felul acesta se contribuie la promovarea şi popularizarea astronomiei în rândul publicului. Ca totul să fie cât mai plăcut pentru majoritatea dintre noi, acest eveniment se desfăşoară într-o zi de sâmbătă, când Luna este în apropierea fazei de Primul Pătrar. În această fază, Luna este vizibilă pe cerul de seară şi relieful lunar se poate observa cel mai bine. Anul acesta o să avem un motiv în plus să ne îndreptăm privirea către cer: în această perioadă se pot observa seara, în condiţii foarte bune planetele Venus şi Jupiter, iar mai târziu (după ora 23:00) şi Saturn.

Afis saptamana internationala

Prima manifestare dedicată zilei astronomiei a fost în anul 1973 (California – S.U.A), când un astronom amator Douge Berger (președintele clubului local Astronomical Association of Northern California) a decis că decât să invite oamenii să vină la o seară de observații astronomice într-un loc îndepărtat de oraș, mai bine ar fi ca observaţiile astronomice să le organizeze în mijlocul orașului și să arate obiectele cerești publicului trecător, care altfel nu ar avea ocazia să privească printr-un telescop. De atunci această tradiţie s-a extins rapid, majoritatea asociaţiilor de astronomie, observatoare astronomice şi planetarii publice din lumea întreagă organizează diverse activităţi cu prilejul acestei zile. (sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”).

Anul acesta Săptămâna Internaţională a Astronomiei va fi în perioda 20 – 26 aprilie 2015, iar Ziua Astronomiei pe 25 aprilie 2015. Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza observaţii astronomice cu publicul în fiecare seară, între orele 20:30 – 23:00 în perioada 21 – 24 aprilie. Publicul vizitator va avea ocazia să observe cerul prin instrumentele optice din dotarea observatorului astronomic, şi în funcţie de cerere se pot viziona filme documentare de astronomie sau diverse prezentări astronomice. Dacă vremea nu va fi favorabilă observaţiilor astronomice, se vor urmări doar filme documentare de astronomie.

Afis ziua astronomiei_25 aprilie 2015

În ziua de 25 aprilie 2015 programul va începe cu observaţii solare, ce se vor desfăşura pe platoul din faţa teatrului „Victor Ion Popa”, între orele 9:30 – 11:00. O să continuăm cu o conferinţă publică la ora 11:30, la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan”, unde o să îl avem ca invitat pe domnul Florin Mingireanu de la Agenţia Spaţială Română.

Programul va continua cu observaţii astronomice nocturne, orele 20:30 – 22:00, de data aceasta pe strada principală (lângă statuia lui Mihai Eminescu).

Tebuie să precizez că observaţiile astronomice de la sediul observatorului astronomic, din perioada 21 – 24 aprilie 2015 vor fi contra cost: 2 lei de persoană. 

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

O descoperire istorică realizată la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad

Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad se numără printre cele mai dotate observatoare astronomice din țară, și este locul unde în ultimul timp s-au făcut multe realizări, atât din punct de vedere al activităților cu publicul, cât și în domeniul astrofotografiei și al cercetării științifice, de exemplu: obținerea codului MPC în anul 2013.

De atunci şi până în prezent ne-am perfecţionat, şi din toamna anului 2014 am început să căutăm supernove în galaxiile mari şi uşor accesibile pentru telescopul nostru. Rezultatele nu au întârziat să apară. La începutul lunii februarie am reuşit să facem o descoperire istorică atât pentru Bârlad, cât şi pentru astronomia românească.

În data de 10 februarie 2015, am raportat o posibilă descoperire a unei supernove cu magnitudinea 16.5 într-o galaxie apropiată: Messier 101 (Pinwheel Galaxy), situată la aproximativ 21 milioane de ani lumină, pe teritoriul constelaţiei Ursa Mare:

http://www.cbat.eps.harvard.edu/unconf/followups/J14021678+5426205.html

LRN_M 101_site

Imaginea de mai sus a fost realizată în două perioade diferite, cu ajutorul telescopului principal al Observatorului Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. În noaptea de 10 spre 11 februarie 2015, muzeograful Dumitru Ciprian Vîntdevară a observat apariţia unui nou obiect pe unul din braţele galaxiei M 101 (este marcat în partea de jos a imaginii).

Pe 13 februarie 2015, astronomul neozeelandez Stu Parker a utilizat un telescop din Spania și a confirmat că într-adevăr există un nou obiect în galaxia M 101. Ulterior s-a constatat că noua descoperire nu este o supernovă, și o perioadă de timp natura acestui obiect a fost incertă. Au apărut mai multe publicații pe forumurile internaționale de astronomie, cel mai bun exemplu este revista italiană de astronomie COELUM http://www.coelum.com/news/unaltra-supernova-in-m101-no-ma-controllate-i-vostri-archivi.

De asemenea, descoperirea este postată pe un site dedicat supernovelor strălucitoare: www.rochesterastronomy.org. Pentru informații detaliate puteţi accesa: year 2015 sau Sorted by Name.

Tocmai pe 11 martie 2015, a fost publicată o nouă telegramă astronomică, în care se confirmă spectografic că noul obiect este de fapt o novă roșie luminoasă (luminos red nova / LRN) http://www.astronomerstelegram.org/?read=7206

Noile informaţii ce confirmă natura acestui obiect au fost achiziţionate în urma mai multor observaţii astronomice ştiinţifice, cu ajutorul mai multor observatoare astronomice din Rusia, printre care şi telescopul SAO de 6 metri BTA, cu camera spectrală SCORPIO din Munţii Caucaz. În urma acestor cercetări ştiinţifice s-a ajuns la concluzia, că posibila supernovă descoperită pe 10 februarie 2015 este un obiect foarte rar.

Până în prezent s-au descoperit foarte puţine astfel de obiecte:

M31 RV din galaxia Andromeda, descoperit în anul 1988 – posibilă novă roşie luminoasă;

V4332 Sgr din galaxia noastră, descoperit în anul 1994;

V838 Mon din galaxia noastră, descoperit în anul 2002 – cel mai studiat dintre toate;

M85 OT2006-1 din galaxia M85, descoperit în anul 2006 – prima novă roşie confirmată (23 mai 2007 –  nova roşie luminoasă a fost anunţată ca fiind un nou tip de novă. Se crede că s-a format la unirea a două stele din secvenţa principală);

V1309 Scorpii din galaxia noastră, descoperit în anul 2008.

Datorită numărului mic de astfel de obiecte descoperite până în prezent, novele roşii nu sunt încă înţelese foarte bine de către oamenii de ştiinţă. Din câte se ştie până acum, nova roşie luminoasă este o explozie stelară cauzată de fuziunea a două stele din secvenţa principală. Este caracterizată printr-o culoare roșie distinctă. Nova roșie luminoasă nu trebuie confundată cu nova standard, ce se caracterizează prin explozii care au loc pe suprafața unor stele pitice albe. Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Luminous_red_nova.

LRN_Descovery image_site

Pentru mine şi echipa de la Observatorului Astronomic este un moment unic şi cu siguranţă va rămâne în istorie. Am demonstrat că avem dotarea şi posibilitatea să facem descoperiri ştiinţifice în acest domeniu.

Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, a devenit primul observator astronomic din România ce a descoperit o novă roşie luminoasă în altă galaxie.

Cu această ocazie vreau să aduc mulţumiri colaboratorilor care m-au ajutat de-a lungul timpului, şi în mod special persoanelor: Adrian Ciuciu, Mirela Petrea, Claudiu Criangă, membri în Astroclubul „Perseus” Bârlad, şi colegilor de la Observatorul Astronomic din Galaţi, în special domnului Ovidiu Tercu. De asemenea doresc să mulţumesc şi domnului director al Muzeului „Vasile Pârvan”: Mircea Mamalaucă, pentru încrederea şi susţinerea acordată.

Doresc să mulţumesc colaboratorului Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului „Călin Popovici” Galaţi, pentru ajutorul acordat de-a lungul timpului, pe partea tehnică şi de cercetare ştiinţifică.

Doresc să mulţumesc şi echipei Petrom, datorită sponsorizărilor acordate în anii 2012 şi 2013, unde observatorul astronomic a primit o dotare serioasă ce a contribuit la rezultatele din ultimul timp, atât din punct de vedere al promovării şi popularizării astronomiei în rândul publicului, cât şi din punct de vedere al cercetării ştiinţifice din domeniu.

Nu în ultimul rând, doresc să le mulţumesc colaboratorilor care m-au ajutat în mod direct să descopăr nova roşie luminoasă: Stu Parker din Noua Zeelandă  şi Doug Rich din S.U.A

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru fondator al Astroclubului „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Eclipsa parţială de Soare din 20 martie 2015

Afis eclipsa partiala din 20 martie 2015

Pe 20 martie 2015 va avea loc o eclipsă totală de Soare vizibilă din nordul oceanului Atlantic, iar fazele parţiale se vor vedea bine din Europa, nordul Africii şi vestul Asiei.

Din România se va observa ca o eclipsă parţială de Soare, acoperirea discului solar de către Lună, va fi situată între 39% în sud-est şi 55% în nord-vest.

La Bârlad eclipsa parţială de Soare are următoarele momente:

Începutul eclipsei parţiale – 10:52:18

Faza maximă – 12:00:05

Sfârşitul eclipsei parţiale – 13:08:37

Magnitudinea eclipsei: 0.55. Acoperirea discului solar la maximul eclipsei este de 45,65%.

 Aceste momente pot fi uşor stabilite pentru fiecare localitate, cu condiţia ca pentru România să adăugaţi două ore la timpul universal. Harta interactivă a eclipsei totale de Soare.

 SE2015Mar20T-Bucuresti-aniAnimaţia din stânga prezintă modul de desfăşurare al eclipsei de Soare din 20 martie 2015, aşa cum va putea fi ea văzută din Bucureşti. Eclipsa variază aproximativ la fel în întreaga ţară (diferenţele sunt neglijabile la scara animaţiei).

Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza o amplă activitate cu prilejul eclipsei parţiale de Soare din 20 martie.

Programul va începe cu o conferinţă publică la ora 10:00, unde se va prezenta modul de formare a eclipselor de Soare şi informaţii suplimentare despre eclipsa din 20 martie. După ora 10:30, o să ieşim pe terasa de observaţii astronomice unde o să folosim aproape toate instrumentele din dotare, pentru observarea acestui fenomen astronomic. În acelaşi timp telescopul principal va transmite imagini live pe plasma tv din incinta observatorului astronomic şi pe Internet (o să fie un anunţ în ziua respectivă pe prima pagină a site-ului AstroBârlad). De asemenea o să încercăm să proiectăm Soarele pe un ecran solar, o modalitate foarte eficientă şi sigură pentru observarea eclipsei de Soare.

Pentru observarea eclipsei parţiale de Soare, este percepută o taxă de 2 lei de persoană. Vă aşteptăm!

Eclipsa de Soare din 20 martie 2015 este principala eclipsă de Soare vizibilă din România până în anul 2022 şi eclipsa cu cea mai mare magnitudine până în 2027. Următoarea eclipsă vizibilă din România, după eclipsa de Soare din 20 martie 2015, va fi o mică eclipsă parţială care se va produce pe 21 iunie 2020.

Sursa acestor informaţii şi alte detalii pe site-ul AstroInfo.

Atenţie! Nu încercaţi să observaţi eclipsa cu ochiul liber. Dacă priviţi Soarele cu ochii neprotejaţi chiar şi pentru câteva secunde, puteţi să suferiţi leziuni grave la nivelul retinei care se pot transforma în pierderea temporară sau chiar definitivă a vederii!

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

 

 

Fenomene astronomice în luna martie 2015

eclipsa logo_invitatie_siteLuna martie din acest an este un bun prilej pentru popularizarea şi promovarea astronomiei, în rândul publicului și al iubitorilor de cer nocturn. Ca în fiecare an începutul primăverii este aşteptat de către astronomi, fie datorită condiţiilor meteo ce încep timid să fie mai bune, fie datorită aspectului cerului de seară, presărat cu celebrele constelaţii ale cerului de iarnă.

Gemeni este constelaţia lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare Castor şi Pollux sunt uşor de identificat. Constelaţia Orion şi Câinele Mare se află spre sud – vest părăsind devreme cerul de seară, semn că iarna este spre final. Pe terioriul constelaţiei Racul o să vedem cu ochiul liber o stea foarte strălucitoare – planeta Jupiter, ce se va observa în condiţii excelente pe cerul de seară.

Anul acesta în martie o să avem ceva în plus…o eclipsă de Soare. Cele mai spectaculoase fenomene astronomice, eclipsele de Soare reprezintă din cele mai vechi timpuri un bun prilej pentru astronomi şi oamenii de ştiinţă să cunoască în profunzime misterele spaţiului cosmic.

Cu toate că în secolul nostru, majoritatea întrebărilor legate de acest fenomen astronomic au răspuns, evenimentul este aşteptat cu nerăbdare şi se fac pregătiri din timp ca totul să fie perfect în ziua eclipsei.

Eclipsa de Soare din 20 martie va fi o eclipsă totală, vizibilă din nordul oceanului Atlantic. Din România eclipsa va fi vizibilă ca o eclipsă parţială cu magnitudinea 0.50, cu maximul în jurul orei 11:46. Activitatea ce se va organiza la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad o să fie detaliată într-un nou articol, comunicat de presă şi informaţii pe facebook după data de 15 martie.

esoare-20150320

Alte fenomene astronomice

Pe 21 martie va fi echinocţiul de primăvară. În acest moment ziua va fi egală cu noaptea şi după această dată, ziua va continua să crească până la solstiţiul de vară de pe 21 iunie. Echinocţiul de primăvară este marcat prin poziţia Soarelui în punctul vernal (intersecţia dintre ecuatorul ceresc şi ecliptică). După data echinocţiului de primăvară, Soarele va trece din emisfera sudică în cea nordică şi din acest moment va începe primăvara astronomică.

În data de 28 martie (sâmbătă), ora 20:30 va fi „Ora Pământului” (Earth Hour), un eveniment creat de oameni pentru a trage un semnal de alarmă asupra faptului că resursele planetei sunt din ce în ce mai puţine şi activitatea umană a modificat foarte mult aspectul planetei noastre. De aici o serie de consecinţe: încălzirea climei, schimbări climatice, poluare etc.

Pe 29 martie, o să trecem la ora de vară. Ora 3:00 va deveni ora 4:00.  UT (Universal Time) + 3 ore.

Alte fenomene astronomice găsiți la paginia calendar astronomic din această lună.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna februarie 2015

În luna februarie se poate observa în cele mai bune condiţii cerul de iarnă. Chiar dacă condiţiile meteo din această lună sunt dificile pentru observaţii astronomice, astronomii se bucură de frumuseţea cerului înstelat. Cele mai frumoase constelaţii sunt cele ale cerului de iarnă, deoarece iarna pe timpul nopţii, Pământul este orientat într-o zonă a galaxiei unde se găsesc mai multe stele strălucitoare.

În această lună, constelaţia Orion se află seara la cea mai înaltă poziţie pe cer, adică la culminaţie, fiind astfel cel mai bun moment pentru observaţii astronomice. Sub centura lui Orion se găseşte singura nebuloasă ce este vizibilă şi cu ochiul liber, chiar şi din oraş. Este vorba de M 42 sau Marea Nebuloasă din Orion, un complex de nori moleculari de hidrogen, locul unde se nasc noi stele şi planete.

Mozaic_M42_site

Imaginea de mai sus a fost realizată în noaptea de 23 spre 24 decembrie 2014, la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Este compusă dintr-un mozaic format din patru câmpuri şi fiecare dintre acesta are mai multe cadre cu expunere de 60 secunde. Pentru culoare am folosit filtre standard RGB şi H-alpha pentru a pune în evidenţă norii de hidrogen.

În această perioadă se poate observa în condiţii foarte bune şi configuraţia intitulată „triunghiul de iarnă”, formată din stelele Betelgeuse din Orion, Sirius din Câinele Mare şi Procyon din Câinele Mic. Dintre toate Sirius este cea mai strălucitoare, de fapt aceeastă stea este cea mai strălucitoare de pe cer, atât din emisfera nordică, cât şi din emisfera sudică.

Spre est se observă Leul, o constelaţie a cerului de primăvară, şi în apropiere planeta Jupiter, vizibil ca o stea strălucitoare ce nu sclipeşte. În luna februarie Jupiter se va observa în condiţii foarte bune, fiind pe cer toată noaptea. Pe 6 ale lunii va ajunge la opoziţie, momentul este potrivit pentru observarea de pe Pământ a planetei, pentru că aceasta se află la cea mai mică depărtare de noi, 650 de milioane de km.

Un fenomen astronomic interesant se va produce în seara zile de 22 februarie, când planetele Venus şi Marte vor fi într-o conjuncţie foarte apropiată (0,4º).

Alte fenomene astronomice ale lunii februarie sunt la pagina calendar astronomic de pe acest site.

Sursa: http://astro-info.rowww.astro-urseanu.ro

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Fenomene astronomice în anul 2015

luna_venus_siteAnul 2015 se anunţă bogat în fenomene astronomice vizibile din ţara noastră. Noi astronomii ne pregătim din timp pentru evenimentele mai importante, fiindcă principalul nostru obiectiv îl atingem atunci când cerul ne oferă un spectacol de neuitat şi nu dorim ca acest lucru să treacă neobservat. Încercăm de fiecare dată să ne apropiem de public şi de oamenii obişnuiţi, fiindcă cerul este mai frumos când este admirat împreună, atât de astronomi cât şi de oameni simpli. Fenomenele astronomice sunt un bun prilej de popularizare şi de promovare a astronomiei în rândul publicului.

Având în vedere că suntem un observator astronomic public, este deosebit de important să fim prezenţi şi să tratăm ca atare fiecare fenomen astronomic. Pe parcursul anului 2015 vor fi foarte multe evenimente şi fenomene astronomice, dar nu toate sunt importante pentru public.

În cele ce urmează am să vă prezint cele mai importante fenomene astronomice ale anului 2015 vizibile din ţara noastră dar şi pe glob.

Eclipsa totală de Soare din 20 martie 2015 – din România va fi vizibilă ca o eclipsă parţială ce va acoperi Soarele în proporţie de 50 – 60%. Aşadar este cel mai important fenomen astronomic al anului 2015.

Eclipsa totală de Lună din 4 aprilie 2015 – nu este vizibilă din România.

Eclipsa parţială de Soare din 13 septembrie 2015 – nu este vizibilă din România.

Eclipsa totală de Lună din 28 septembrie 2015 – din România eclipsa va fi vizibilă aproape în întregime, Luna apunând chiar la finalul eclipsei parţiale. În ciuda faptului ca va fi un fenomen excepţional, va fi dificil de organizat o activitate publică, datorită orei destul de incomode (3:00 şi 6:00 dimineaţa).

Alte fenomene astronomice

4 ianuarie – Maximul curentului de meteori Quadrantide (ZHR = 120);

11 ianuarie – conjuncţia Venus – Mercur (seara);

6 februarie – Jupiter la opoziţie;

22 februarie – conjuncţia Venus – Marte (seara);

23 mai – Saturn la opoziţie;

12 – 13 august – maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 100);

28 octombrie – conjuncţie triplă dintre Venus, Jupiter şi Marte (dimineaţa);

6 decembrie – conjuncţie Lună – Marte (dimineaţa);

13 – 14 decembrie – maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 100).

Fenomenele astronomice de mai sus sunt cele mai reprezentative din acest an. În fiecare lună realizăm un calendar astronomic, unde trecem şi alte evenimente şi fenomene astronomice. De exemplu calendarul astronomic al lunii ianuarie 2015 este la secţiunea calendar astronomic de pe acest site.

De asemenea anul acesta a început foarte bine şi din punct de vedere al cometelor strălucitare. Pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” găsiţi mai multe informaţii şi hărţi cu poziţia cometelor pe cer, pe parcursul anului 2015.

Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza mai multe activităţi publice cu prilejul celor mai importante fenomene astronomice. Cel mai bun exemplu va fi pe 20 martie, când o să fim martori la o frumoasă eclipsă parţială de Soare, cu o acoperire la Bârlad de 55-56%. Mai jos este harta cu acoperirea discului Soarelui din ţara noastră.

esoare-20150320

Sursa: http://astro-info.rowww.astro-urseanu.ro

www.seasky.org/astronomy/astronomy-calendar-2015.html

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna decembrie 2014

badeana3Cerul lunii decembrie este specific începutului de iarnă, anotimp ce ne oferă nopţi lungi pentru observaţii astronomice, dar în acelaşi timp condiţiile meteo vor fi în general nefavorabile pentru iubitorii cerului. Chiar dacă iarna calendaristică începe de la 1 decembrie, din punct de vedere astronomic va fi încă toamnă, cel puţin până pe 22 decembrie când va fi solstiţiul de iarnă (moment în care în emisfera nordică, noaptea va fi cea mai lungă şi ziua cea mai scurtă din an). După acestă dată putem să vorbim de iarna astronomică.

Iarna Pământul este orientat pe timpul nopţii într-o parte a galaxiei unde se găsesc multe stele strălucitoare, de aceea cerul de iarnă este fascinant atât pentru astronomi cât şi pentru oamenii obişnuiţi care mai au timp să privească cerul.

Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu și se întind de la orizontul vestic până deasupra capului. Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia. Cea mai strălucitoare stea din constealaţia Perseu este Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseu se numește Algol (Ochiul dracului-după denumirea populară), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseu și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda. Monstrul este Cetus (Balena) al cărui cap se află chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la SV de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar „nara”.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuză în acest loc, dar prin instrumentele astronomice zeci și sute de stele devin vizibile. Un alt personaj din poveste este Pegasus (Pegas), calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat. La ora 21:00 avem pe cer două planete care nu se văd cu ochiul liber: Neptun în constelația Aquarius și Uranus în Pisces. Planeta Jupiter (se află momentan pe teritoriul constelației Leul) va răsări pe la ora 22:00 la începutul lunii și, la ora 20:00 la sfârșitul lui decembrie. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Messier 42

Messier 42 sau marea nebuloasă din Orion. Imaginea a fost realizată la Observatorul Astronomic din Bârlad, în noiembrie 2013.

După ora 22:00 apare spre est celebra constelaţie Orion (Vânătorul), cea mai frumoasă constelaţie de pe cer! Putem să o recunoaştem uşor după formă, chiar şi pe un cer poluat luminos (este formată din stele strălucitoare). Pe teritoriul constelaţiei Orion, găsim singura nebuloasă ce poate fi observată şi din oraş cu ochiul liber. Are un aspect de ceaţă difuză situată sub stelele ce formează „brâul” sau „centura” lui Orion (Vezi prima imagine de sus).

Nebuloasa din Orion (formată din două obiecte M 42 şi M 43), este un obiect „deep sky” situat la o distanţă de 1200 ani lumină. Este foarte iubit de către astronomi ce îl privesc prin telescop, ei se delectează cu imaginea unui vast nor de gaz şi praf, locul unde se formează noi stele şi poate chiar noi planete!

În luna decembrie sunt mai multe fenomene astronomice interesante. Cel mai important fenomen va fi în data de 14 decembrie, când curentul de meteori Geminide va ajunge la maximul de activitate, cu o rată zenitală de până la 120 de meteori pe oră.

Alte evenimente astronomice în luna decembrie, le găsiţi la rubrica calendar astronomic.

Acesta este ultimul articol din acest an! Vreau să mulţumesc celor care au urmărit postările mele, sper că au fost un punct de plecare pentru cei ce iubesc cerul. O să revin în ianuarie, unde o să vorbesc despre fenomenele astronomice ale anului 2015. Până atunci vă doresc sărbători fericite şi un an nou plin de bucurii şi realizări!

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad