Category Archives: Noutăţi din Astronomie

Fenomene astronomice în luna martie 2015

eclipsa logo_invitatie_siteLuna martie din acest an este un bun prilej pentru popularizarea şi promovarea astronomiei, în rândul publicului și al iubitorilor de cer nocturn. Ca în fiecare an începutul primăverii este aşteptat de către astronomi, fie datorită condiţiilor meteo ce încep timid să fie mai bune, fie datorită aspectului cerului de seară, presărat cu celebrele constelaţii ale cerului de iarnă.

Gemeni este constelaţia lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare Castor şi Pollux sunt uşor de identificat. Constelaţia Orion şi Câinele Mare se află spre sud – vest părăsind devreme cerul de seară, semn că iarna este spre final. Pe terioriul constelaţiei Racul o să vedem cu ochiul liber o stea foarte strălucitoare – planeta Jupiter, ce se va observa în condiţii excelente pe cerul de seară.

Anul acesta în martie o să avem ceva în plus…o eclipsă de Soare. Cele mai spectaculoase fenomene astronomice, eclipsele de Soare reprezintă din cele mai vechi timpuri un bun prilej pentru astronomi şi oamenii de ştiinţă să cunoască în profunzime misterele spaţiului cosmic.

Cu toate că în secolul nostru, majoritatea întrebărilor legate de acest fenomen astronomic au răspuns, evenimentul este aşteptat cu nerăbdare şi se fac pregătiri din timp ca totul să fie perfect în ziua eclipsei.

Eclipsa de Soare din 20 martie va fi o eclipsă totală, vizibilă din nord-vestul oceanului Atlantic. Din România eclipsa va fi vizibilă ca o eclipsă parţială cu magnitudinea 0.50, cu maximul în jurul orei 11:46. Activitatea ce se va organiza la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad o să fie detaliată într-un nou articol, comunicat de presă şi informaţii pe facebook după data de 15 martie.

esoare-20150320

Alte fenomene astronomice

Pe 21 martie va fi echinocţiul de primăvară. În acest moment ziua va fi egală cu noaptea şi după această dată, ziua va continua să crească până la solstiţiul de vară de pe 21 iunie. Echinocţiul de primăvară este marcat prin poziţia Soarelui în punctul vernal (intersecţia dintre ecuatorul ceresc şi ecliptică). După data echinocţiului de primăvară, Soarele va trece din emisfera sudică în cea nordică şi din acest moment va începe primăvara astronomică.

În data de 28 martie (sâmbătă), ora 20:30 va fi “Ora Pământului” (Earth Hour), un eveniment creat de oameni pentru a trage un semnal de alarmă asupra faptului că resursele planetei sunt din ce în ce mai puţine şi activitatea umană a modificat foarte mult aspectul planetei noastre. De aici o serie de consecinţe: încălzirea climei, schimbări climatice, poluare etc.

Pe 29 martie, o să trecem la ora de vară. Ora 3:00 va deveni ora 4:00.  UT (Universal Time) + 3 ore.

Alte fenomene astronomice găsiți la paginia calendar astronomic din această lună.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna februarie 2015

În luna februarie se poate observa în cele mai bune condiţii cerul de iarnă. Chiar dacă condiţiile meteo din această lună sunt dificile pentru observaţii astronomice, astronomii se bucură de frumuseţea cerului înstelat. Cele mai frumoase constelaţii sunt cele ale cerului de iarnă, deoarece iarna pe timpul nopţii, Pământul este orientat într-o zonă a galaxiei unde se găsesc mai multe stele strălucitoare.

În această lună, constelaţia Orion se află seara la cea mai înaltă poziţie pe cer, adică la culminaţie, fiind astfel cel mai bun moment pentru observaţii astronomice. Sub centura lui Orion se găseşte singura nebuloasă ce este vizibilă şi cu ochiul liber, chiar şi din oraş. Este vorba de M 42 sau Marea Nebuloasă din Orion, un complex de nori moleculari de hidrogen, locul unde se nasc noi stele şi planete.

Mozaic_M42_site

Imaginea de mai sus a fost realizată în noaptea de 23 spre 24 decembrie 2014, la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad. Este compusă dintr-un mozaic format din patru câmpuri şi fiecare dintre acesta are mai multe cadre cu expunere de 60 secunde. Pentru culoare am folosit filtre standard RGB şi H-alpha pentru a pune în evidenţă norii de hidrogen.

În această perioadă se poate observa în condiţii foarte bune şi configuraţia intitulată “triunghiul de iarnă”, formată din stelele Betelgeuse din Orion, Sirius din Câinele Mare şi Procyon din Câinele Mic. Dintre toate Sirius este cea mai strălucitoare, de fapt aceeastă stea este cea mai strălucitoare de pe cer, atât din emisfera nordică, cât şi din emisfera sudică.

Spre est se observă Leul, o constelaţie a cerului de primăvară, şi în apropiere planeta Jupiter, vizibil ca o stea strălucitoare ce nu sclipeşte. În luna februarie Jupiter se va observa în condiţii foarte bune, fiind pe cer toată noaptea. Pe 6 ale lunii va ajunge la opoziţie, momentul este potrivit pentru observarea de pe Pământ a planetei, pentru că aceasta se află la cea mai mică depărtare de noi, 650 de milioane de km.

Un fenomen astronomic interesant se va produce în seara zile de 22 februarie, când planetele Venus şi Marte vor fi într-o conjuncţie foarte apropiată (0,4º).

Alte fenomene astronomice ale lunii februarie sunt la pagina calendar astronomic de pe acest site.

Sursa: http://astro-info.rowww.astro-urseanu.ro

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Fenomene astronomice în anul 2015

luna_venus_siteAnul 2015 se anunţă bogat în fenomene astronomice vizibile din ţara noastră. Noi astronomii ne pregătim din timp pentru evenimentele mai importante, fiindcă principalul nostru obiectiv îl atingem atunci când cerul ne oferă un spectacol de neuitat şi nu dorim ca acest lucru să treacă neobservat. Încercăm de fiecare dată să ne apropiem de public şi de oamenii obişnuiţi, fiindcă cerul este mai frumos când este admirat împreună, atât de astronomi cât şi de oameni simpli. Fenomenele astronomice sunt un bun prilej de popularizare şi de promovare a astronomiei în rândul publicului.

Având în vedere că suntem un observator astronomic public, este deosebit de important să fim prezenţi şi să tratăm ca atare fiecare fenomen astronomic. Pe parcursul anului 2015 vor fi foarte multe evenimente şi fenomene astronomice, dar nu toate sunt importante pentru public.

În cele ce urmează am să vă prezint cele mai importante fenomene astronomice ale anului 2015 vizibile din ţara noastră dar şi pe glob.

Eclipsa totală de Soare din 20 martie 2015 - din România va fi vizibilă ca o eclipsă parţială ce va acoperi Soarele în proporţie de 50 – 60%. Aşadar este cel mai important fenomen astronomic al anului 2015.

Eclipsa totală de Lună din 4 aprilie 2015 – nu este vizibilă din România.

Eclipsa parţială de Soare din 13 septembrie 2015 – nu este vizibilă din România.

Eclipsa totală de Lună din 28 septembrie 2015 – din România eclipsa va fi vizibilă aproape în întregime, Luna apunând chiar la finalul eclipsei parţiale. În ciuda faptului ca va fi un fenomen excepţional, va fi dificil de organizat o activitate publică, datorită orei destul de incomode (3:00 şi 6:00 dimineaţa).

Alte fenomene astronomice

4 ianuarie – Maximul curentului de meteori Quadrantide (ZHR = 120);

11 ianuarie – conjuncţia Venus – Mercur (seara);

6 februarie – Jupiter la opoziţie;

22 februarie – conjuncţia Venus – Marte (seara);

23 mai – Saturn la opoziţie;

12 – 13 august – maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 100);

28 octombrie – conjuncţie triplă dintre Venus, Jupiter şi Marte (dimineaţa);

6 decembrie – conjuncţie Lună – Marte (dimineaţa);

13 – 14 decembrie – maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 100).

Fenomenele astronomice de mai sus sunt cele mai reprezentative din acest an. În fiecare lună realizăm un calendar astronomic, unde trecem şi alte evenimente şi fenomene astronomice. De exemplu calendarul astronomic al lunii ianuarie 2015 este la secţiunea calendar astronomic de pe acest site.

De asemenea anul acesta a început foarte bine şi din punct de vedere al cometelor strălucitare. Pe site-ul Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” găsiţi mai multe informaţii şi hărţi cu poziţia cometelor pe cer, pe parcursul anului 2015.

Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza mai multe activităţi publice cu prilejul celor mai importante fenomene astronomice. Cel mai bun exemplu va fi pe 20 martie, când o să fim martori la o frumoasă eclipsă parţială de Soare, cu o acoperire la Bârlad de 55-56%. Mai jos este harta cu acoperirea discului Soarelui din ţara noastră.

esoare-20150320

Sursa: http://astro-info.rowww.astro-urseanu.ro

www.seasky.org/astronomy/astronomy-calendar-2015.html

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna decembrie 2014

badeana3Cerul lunii decembrie este specific începutului de iarnă, anotimp ce ne oferă nopţi lungi pentru observaţii astronomice, dar în acelaşi timp condiţiile meteo vor fi în general nefavorabile pentru iubitorii cerului. Chiar dacă iarna calendaristică începe de la 1 decembrie, din punct de vedere astronomic va fi încă toamnă, cel puţin până pe 22 decembrie când va fi solstiţiul de iarnă (moment în care în emisfera nordică, noaptea va fi cea mai lungă şi ziua cea mai scurtă din an). După acestă dată putem să vorbim de iarna astronomică.

Iarna Pământul este orientat pe timpul nopţii într-o parte a galaxiei unde se găsesc multe stele strălucitoare, de aceea cerul de iarnă este fascinant atât pentru astronomi cât şi pentru oamenii obişnuiţi care mai au timp să privească cerul.

Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu și se întind de la orizontul vestic până deasupra capului. Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia. Cea mai strălucitoare stea din constealaţia Perseu este Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseu se numește Algol (Ochiul dracului-după denumirea populară), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseu și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda. Monstrul este Cetus (Balena) al cărui cap se află chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la SV de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar „nara”.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuză în acest loc, dar prin instrumentele astronomice zeci și sute de stele devin vizibile. Un alt personaj din poveste este Pegasus (Pegas), calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat. La ora 21:00 avem pe cer două planete care nu se văd cu ochiul liber: Neptun în constelația Aquarius și Uranus în Pisces. Planeta Jupiter (se află momentan pe teritoriul constelației Leul) va răsări pe la ora 22:00 la începutul lunii și, la ora 20:00 la sfârșitul lui decembrie. Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

Messier 42

Messier 42 sau marea nebuloasă din Orion. Imaginea a fost realizată la Observatorul Astronomic din Bârlad, în noiembrie 2013.

După ora 22:00 apare spre est celebra constelaţie Orion (Vânătorul), cea mai frumoasă constelaţie de pe cer! Putem să o recunoaştem uşor după formă, chiar şi pe un cer poluat luminos (este formată din stele strălucitoare). Pe teritoriul constelaţiei Orion, găsim singura nebuloasă ce poate fi observată şi din oraş cu ochiul liber. Are un aspect de ceaţă difuză situată sub stelele ce formează “brâul” sau “centura” lui Orion (Vezi prima imagine de sus).

Nebuloasa din Orion (formată din două obiecte M 42 şi M 43), este un obiect “deep sky” situat la o distanţă de 1200 ani lumină. Este foarte iubit de către astronomi ce îl privesc prin telescop, ei se delectează cu imaginea unui vast nor de gaz şi praf, locul unde se formează noi stele şi poate chiar noi planete!

În luna decembrie sunt mai multe fenomene astronomice interesante. Cel mai important fenomen va fi în data de 14 decembrie, când curentul de meteori Geminide va ajunge la maximul de activitate, cu o rată zenitală de până la 120 de meteori pe oră.

Alte evenimente astronomice în luna decembrie, le găsiţi la rubrica calendar astronomic.

Acesta este ultimul articol din acest an! Vreau să mulţumesc celor care au urmărit postările mele, sper că au fost un punct de plecare pentru cei ce iubesc cerul. O să revin în ianuarie, unde o să vorbesc despre fenomenele astronomice ale anului 2015. Până atunci vă doresc sărbători fericite şi un an nou plin de bucurii şi realizări!

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna noiembrie 2014

Luna - Uranus final siteCerul lunii noiembrie este specific anotimpului de toamnă, Soarele apune mai devreme, nopţile sunt din ce în ce mai lungi, iar stele şi constelaţiile ne anunţă că anotimpul de iarnă este aproape.

Dacă privim cerul seara, după lăsarea întunericului, o să mai observăm spre vest pentru puţin timp constelaţiile cerului de vară, în mod special “triunghiul de vară” (Altair, Vega şi Deneb). Dacă privim spre sud, o să găsim foarte multe constelaţii ce au legătură cu apa, ce se văd de obicei în anotimpul de toamnă. Acestea sunt Piscis Austrinus (Peștele Austral), Aquarius (Vărsătorul), Pisces (Peștii), Cetus (Balena) și Eridanus (Râul). Cele mai strălucitoare stele din zonă sunt Fomalhaut  (Peştele Austral), Menkar (Balena) și mai sus, Hamal din Aries (Berbec).

Mai târziu vom observa din nou cum constelația Orion își face apariția, înainte de miezul nopții, înspre sud-est. Împreună cu el apar și câteva din constelațiile de iarnă, Taurus, Gemini, Canis Minor și Canis Major. Stelele strălucitoare ale acestora se disting foarte bine, Aldebaran, Procyon, Castor și Pollux fiind printre cele mai strălucitoare stele de pe întreg cerul.

Spre nord, sus pe cer, se află Cassiopeia, care se vede ca litera „M”. Sub aceasta se află Cepheus, Ursa Minor (Carul Mic) și, cea mai aproape de orizont, Draco (Dragonul). Ursa Major (Carul Mare) poate fi văzută în întregime după miezul nopții, înspre nord-est.

La zenit (deasupra capului), în jurul orei 22, se află Andromeda și Perseus. În cea din urmă se află o stea mai strălucitoare, Mirfak, aflată la aproape 600 de ani lumină depărtare. La „picioarele” lui Perseus se găseşte roiul stelar Pleiadele, M45, denumit și „Cloșca cu Pui”.

După miezul nopții la zenit se va află constelaţia Auriga sau Vizitiul cu cea mai strălucitoare stea din această constelaţie, Capella situată la numai 42 ani lumină depărtare. Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

Cerul lunii noiembrie este plăcut de admirat şi datorită curenţilor meteorici. Luna aceasta o să avem trei curenţi meteorici cunoscuţi: Tauride Sud şi Nord, pe 5 şi respectiv 12 noiembrie, şi pe 18 a lunii, Leonidele, vizibile spre dimineaţă.

Un fenomen astronomic interesant va fi în seara zilei de 4 noiembrie în jurul orei 19:00, când Luna va fi foarte aproape (aparent) de planeta Uranus. Vorbim de o conjuncţie apropiată dintre cei doi aştri. Conjuncţiile sunt fenomene astronomice foarte îndrăgite de către astronomii amatori şi reprezintă o apropiere aparentă a două sau mai multe corpuri cereşti. În cazul fenomenului din 4 noiembrie, planeta Uranus va fi foarte aproape de discul Lunii. De obicei planetele exterioare îndepărtate, cum sunt Uranus şi Neptun, sunt foarte greu de observat. Chiar şi vizual prin telescop este destul de dificil să observi planeta Uranus. Dar atunci când se află în preajma unui obiect cunoscut şi strălucitor avem şanse să vedem planeta.

Pe 4 noiembrie, Uranus va fi la 0,42° distanţă de discul Lunii, pe teritoriul constelaţiei Peştii. Dacă o să vă uitaţi cu un binoclu sau cu un telescop, o să vedeţi Luna şi planeta Uranus în dreapta jos, ca o stea strălucitoare de culoare uşor albastră.

Imaginea de mai sus a fost realizată la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad, în dimineaţa zilei de 11 septembrie 2014, cu ajutorul telescopului principal şi al aparatului foto Canon EOS 1100D.

Ceva asemănător o să observăm şi în seara de 4 noiembrie 2014, între orele 18:00 – 20:00.

Informaţii suplimentare despre fenomenele astronomice ale lunii noiembrie găsiţi pe pagina calendar astronomic de pe acest site.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Expoziţie de astrofotografie

Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad, va organiza o expoziţie de imagini astronomice realizate de-a lungul timpului, în special în perioada 2011 – 2014.

afis saptamana mondiala a spatiului si expo astrofo

Realizarea de imagini astronomice (astrofotografie) este un proces tehnic şi dificil de abordat. Majoritatea din cei care cunosc dotarea observatorului astronomic şi sunt în lista de facebook a paginii dedicate secţiei de astronomie (AstroBârlad), au avut ocazia să vadă o mulţime de postări cu diverse imagini, unele mai reuşite altele mai puţin. Realizarea unei imagini astronomice presupune multă muncă, pasiune şi răbdare. Astrofotografia mai presupune şi multe investiţii în echipamente speciale ce nu sunt deloc accesibile pentru orice buzunar.

Fotografierea cerului prin telescop este mai mult decât o artă, este un domeniu foarte interesant şi nou în rândul astronomilor amatori. Ochiul uman nu poate să perceapă spaţiul cosmic şi obiectele cereşti, aşa cum o face un senzor (CCD). Fiecare tip de observaţie astronomică are farmecul său, cea vizuală ne implică direct să ne uităm cu ochii noştri prin telescop şi, rămânem fascinaţi de ceea ce vedem. Astrotografia în schimb face mai mult decât un milion de cuvinte, putem să vizualizăm mult mai multe detalii, informaţie, culoare, etc. Vedem practic cu alţi ochi Universul. Percepţia noastră asupra spaţiului şi cosmosului, s-a schimbat enorm de mult de când au apărut primele telescoape şi echipamente dedicate astrofotografiei şi cercetării ştiinţifice în domeniu.

M 16_RGB_site

Recomand cititorilor să urmărească istoria telescopului spaţial Hubble. Este unul din cel mai reuşit film documentar pentru timpul său, şi ne comunică povestea celui mai popular şi cunoscut telescop spaţial lansat de către oameni în spaţiu. Când oamenii de ştiinţă au văzut primile imagini realizate de Hubble, alergau şi, băteau de la o uşă la alta a birourilor, se minunau ca nişte copii ce au primit jucării noi! A fost pentru prima dată când omenirea a văzut altfel spaţiul cosmic şi Universul! Am văzut culoare, detalii fine şi multă informaţie, ce ne-a ajutat să înţelegem mai bine tainele cerului înstelat.

În timp au apărut telescoapele terestre ce pot realiza imagini la fel, sau chiar mai bune decât Hubble, chiar şi astronomii amatori cu telescoape mici, pot realiza şi ei într-o anumită măsură imagini spectaculoase.

Observatorul astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad a obţinut în ultimii ani din sponzari o dotare serioasă, ce constă în telescoape pentru public şi echipamente necesare pentru astrofotografie şi cercetare ştiinţifică. Cu ajutorul acestora am reuşit să realizăm mai multe imagini cu diverse corpuri cereşti, atât din Sistemul Solar, cât şi obiecte îndepărtate de cer profund, cum sunt galaxiile, roiurile de stele, norii de gaz şi praf stelar.

Expoziţia va consta în tipărirea pe format A3 a cel puţin 50 de imagini, o mare parte din cele realizate în perioda 2011 – 2014. Vor fi trei secţiuni: anii 2011 şi 2012, anul 2013 şi 2014. Cele mai frumoase imagini sunt cele din acest an, când am reuşit să folosesc la parametri optimi setup-ul de astrofotografie, achiziţionat anul trecut prin sponzorizare din partea Petrom. Detalii suplimentare găsiţi aici. Despre dotarea Observatorului Astronomic găsiţi informaţii pe acest site, la pagina observator astronomic.

Perioada organizării expoziţiei de astrofotografie nu este întâmplătoare, activitatea se va desfăşura cu prilejul Săptămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic şi când astroclubul “Perseus” aniversează 4 ani de la înfiinţare. Iată că au trecut 4 ani de când există acest club de astronomie, principalul program educaţional pe domeniul astronomiei din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan”. Majoritatea activităţilor şi a proiectelor realizate în toată această perioadă sunt în strânsă legătură cu astroclubul “Perseus”.

În data de 4 octombrie (sâmbătă), o să oferim publicului un program diversificat. La  ora 10:00 – o să organizăm observaţii solare, în faţa Teatrului “Victor Ion Popa”, la ora 12:00 o să facem o călătorie prin Univers cu Adrian Şonka, de la Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Activitatea se va desfăşura la sediul central al Muzeului “Vasile Pârvan”, str. “Vasile Pârvan” nr.1. De asemenea în cadrul acestei activităţi va fi vernisată şi expoziţia temporară de astrofotografie. Tot sâmbătă, între orele 19:00 – 21:00, o să organizăm şi observaţii astronomice nocturne, pe str. Republicii, în zona parcului (lângă statuia lui Mihai Eminescu).

Trebuie să precizez că observaţiile astronomice, atât cele solare cât şi cele nocturne se vor desfăşura numai dacă cerul va fi senin!

Vă aşteptăm!

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna august 2014

Luna august este luna cea mai potrivită pentru observarea cerului, şi mai ales pentru organizarea de observaţii astronomice în afara oraşului, în tabere de astronomie. Suntem în plină vară, este cald, iar condiţiile meteo sunt excelente pentru iubitorii cerului. Aspectul cerului în luna august este specific anotimpului de vară, seara la lăsarea întunericului toate constelaţiile vizibile sunt ale cerului de vară, doar cu mici excepţii, spre vest mai vedem un pic din cerul de primăvară şi spre est, nord – est, la miezul nopţii se pot observa în bune condiţii cerul de toamnă.

Trebuie să amintesc de constelaţiile cerului de vară: în special Lira, Lebăda şi Vulturul, iar cele mai strălucitoare stele din aceste constelaţii, formează “triunghiul de vară”, o configuraţie foarte cunoscută în rândul astronomilor amatori. Acesta este format din stelele: Vega, Deneb şi Altair.

Toată luna august spre sud putem să observăm două planete, ce se vor apropia aparent una de alta pe la finalul lunii. Este vorba despre Saturn şi Marte, ce sunt vizibile ca două stele ce nu sclipesc pe teritoriul constelaţiei Balanţa.

?

Prin telescop cerul de vară oferă un spectacol şi mai deosebit, mai ales în zona constelaţiei Lebăda, unde se găsesc o mulţime de obiecte “deep sky”. Unul dintre acestea, este nebuloasa Voalul sau NGC 6992 şi NGC 6995 (sunt mai multe obiecte în zona respectivă). Este o nebuloasă remanentă ce se poate observa foarte bine şi vizual prin telescoape cu apertură mare, şi departe de luminile oraşului.

Nebuloasa Voalul se estimează că s-a format acum 7000, 8000 de ani, în urma exploziei unei stele gigante (supernovă), iar obiectul actual sunt rămăşiţele acelei stele, ce se întind în spaţiu pe distanţe enorme. Distanţa de la noi până la nebuloasa Voalul este aproximativ de 1470 de ani lumină.

Nebuloasa este foarte extinsă, chiar şi prin telescoape cu focală mică nu se poate observa în întregime în câmpul vizual.

De asemenea această nebuloasă este “vânată” foarte mult de astronomii pasionaţi şi de astrofotografie. Internetul este plin cu imagini ale acestui obiect. Ca şi în cazul altor obiecte “deep sky”, nebuloasa Voalul prezintă detalii fascinante atunci când este fotografiată.

Pe la finalul lunii iunie, am reuşit şi noi la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Parvan” din Bârlad, să realizăm o frumoasă imagine cu o parte din nebuloasa Voalul.

Imaginea de mai sus este compusă din mai multe cadre luate cu ajutorul camerei CCD si a telescopului principal. Pentru culoare am folosit filtrele standard de culoare RGB şi filtru H alpha pentru a scoate în evidenţă norii de hidrogen din compoziţia nebuloasei.

Luna august mai este cunoascută ca şi luna curenţilor meteorici. Cel mai popular curent meteoric este Perseidele, cu radiantul în constelaţia Perseu, şi având maximul de activitate în noaptea de 12 spre 13 august. Din păcate anul acesta maximul curentului Perseide va fi aproape invizibil din cauza prezenţei Lunii pe cer. În noaptea respectivă, Luna va fi aproape de faza de Lună Plină şi lumina acesteia va estompa majoritatea meteorilor mai slabi strălucitori. Curenţii meteorici sunt în general fenomene astronomice pretenţioase. Trebuie să se îndeplinească mai multe condiţii, printre care nu trebuie să fie Luna pe cer (faza Lunii trebuie să fie între Ultimul Pătrar şi Primul Pătrar), şi fenomenul să fie observat din locuri cu puţină poluare luminoasă.

Un alt fenomen astronomic intersant va fi în dimineaţa zilei de 18 august, când spre orizontul estic o să vedem aparent planetele Venus şi Jupiter foarte apropiate. Cele două planete vor fi într-o conjuncţie foarte apropiată de numai 0.2º. Sunt şanse ca Venus şi Jupiter să fie observabile chiar în acelaşi câmp al telescopului, mai ales dacă folosim un ocular de câmp larg.

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii august, găsiţi pe pagina calendar astronomic de pe acest site.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna iulie 2014

Luna iulie este foarte plăcută pentru observaţii astronomice şi mai ales pentru deplasări în câmp, departe de luminile oraşului în tabere de astronomie. Vremea este foarte potrivită pentru iubitorii cerului, aşă că va trebui să profităm din plin de această ocazie.

Aspectul cerului în această lună este predominat de constelaţiile cerului de vară, ce sunt vizibile în condiţii foarte bune seara, imediat după ce se lasă întunericul. Trebuie să amintesc de “triunghiul de vară” format de stelele Vega din constelaţia Lira, Deneb din Lebăda şi Altair din Vulturul. Cerul de vară mai este cunoscut şi datorită frumoaselor obiecte “deep sky” ce pot fi admirate în nopţile calde şi plăcute de vară. Unul din cele mai frumoase obiecte ce poate fi observat în perioada aceasta prin telescop, este nebuloasa Dumbbell sau Messier 27, de pe teritoriul constelaţiei Vulpea (Vulpecula în limba latină).

Messier 27

Acest obiect “deep sky” este o adevarată “bijuterie” a cerului atunci când este captat în imagini. Echipa de la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad a reuşit cu ajutorul telescopului principal să realizeze mai multe cadre cu acest obiect. În urma calibrării şi prelucrării cadrelor a rezultat imaginea de mai sus. Ca imaginea să fie color am folosit filtre de culoare RGB şi pentru a capta norii de hidrogen am folosit şi un filtru H alpha. Toate aceste filtre sunt montate pe o roată de filtre din faţa senzorului. Găsiţi mai multe informaţii despre dotare pe pagina Observatorului Astronomic.

Nebuloasa Dumbbell este o nebuloasă planetară (numele este dat de forma pe care o are, seamănă cu o “planetă”). Acest tip de nebuloase s-au format în urma “morţii” stelelor de mărimea soarelui. Aceste stele nu au un final violent, aşa cum se întâmplă în cazul stelelor gingante sau supergigante, care de regulă sfârşesc prin supernove sau hipernove. Ar trebui să ne uităm atent la imaginea cu nebuloasa Dumbbell, fiindcă aşa se va transforma şi steaua noastră, Soarele. Îşi va mări foarte mult volumul până cănd va “înghiţi” planetele Mercur şi Venus, poate şi Pământul, iar în final tot ce va rămâne din Soare va fi nucleul, o stea pitică albă (se vede şi în centrul nebuloasei) şi o nebuloasă de gaz şi praf stelar. Cam aşa va arăta sfărşitul soarelui şi implicit al sistemului solar. Dar spre dezamagirea celor interesaţi de senzaţional acest eveniment se va produce peste aproximativ 5 miliarde de ani. Mai este foarte mult timp până atunci şi sunt mici şanse ca civilizaţia noastră să fie martoră la un asemenea eveniment.

În luna iulie nu este nici un fenomen astronomic deosebit care să prezinte un interes major pentru astronomi. Trebuie precizat ca pe la finalul lunii, o să fie un curent de meteori, Delta Aquaride Sud cu maximul pe 28 iulie. Şi după data de 17 a lunii încep să fie vizibili meteori din celebrul curent de meteori: Perseidele. Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii iulie găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Şcoala de vară de astronomie “Descoperă Universul!”, ediţia a III -a, 11 – 14 iunie 2014

În perioada 11 – 14 iunie 2014, Observatorul Astronomic şi Astroclubul “Perseus” din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza cea de-a treia ediţie a şcolii de vară de astronomie “Descoperă Universul!”. Această activitate este principalul program educaţional din cadrul departamentului de astronomie al instituţiei noastre, şi treptat a devenit o activitate ce se desfăşoară cu regularitate în fiecare an în luna iunie.

Afis scoala de vara de astronomie III_001

Şcoala de vară de astronomie este un bun prilej pentru tineri, elevi şi studenţi să se implice într-o activitate extraşcolară şi să afle mai multe informaţii despre spaţiul cosmic şi Univers. Încercăm ca de la un an, la altul, să ne perfecţionăm şi să venim în permanenţă cu informaţii actualizate din domeniul astronomiei. În cadrul şcolii de vară de astronomie se vor desfăşura mai multe cursuri de astronomie, prezentate de o parte din membrii cu experienţă al astroclubului “Perseus”. Prezentările  se vor desfăşura după un program bine stabilit.

Începând de miercuri 11 iunie şi până sâmbătă 14 iunie 2014, între orele 19:00 – 21:30, se vor desfăşura cursuri teoretice, iar după ora 21:30, cursanţii vor putea observa prin telescoapele din dotarea Observatorului Astronomic. Activitatea se va desfăşura la sediul Observatorului Astronomic, la secţia Ştiinţele Naturii, de pe strada Republicii nr. 235. În ziua de vineri 13 iunie, cursurile se vor desfăşura la Planetariu (Pavilionul “Marcel Guguianu”), str. “Marcel Guguianu” nr. 4.

Programul detaliat al şcolii de vară de astronomie “Descoperă Universul!”, ediţia a III – a.

11 iunie 2014

  • 19:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Deschiderea şcolii de vară de astronomie;

  • 19:30 – Lector: prof. Petrea Mirela – Investiţii ale omenirii în spaţiul cosmic;

  • 20:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Astronomia pentru toţi;

  • 20:30 – pauză;

  • 20:40  – Lector: prof. Petrea Mirela – rubrica “flash” / Informaţii din astronomie;

  • 20:50 – Lector: Clisu Cristina – Găuri negre şi quasari;

  • 21:30 – 0:00 – Observaţii astronomice şi filme documentare de astronomie.

12 iunie 2014

  • 19:00 – Lector: prof. Petrea Mirela – “Marte, venim!”

  • 19:30 –  Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Instrumente optice folosite în astronomie;

  • 20:00 – Lector: Panaghie Mălina – Luna, satelitul natural al Pământului;

  • 20:30 – pauză;

  • 20:40 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – rubrica “flash” / Comete şi asteroizi;

  • 20:50 – Lector: prof. Petrea Mirela – Luneta;

  • 21:30 – 0:00 – Observaţii astronomice şi filme documentare de astronomie.

13 iunie 2014 (Planetariu)

  • 19:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte “deep sky”;

  • 19:30 – Lector: Clisu Cristina – Sistemul Solar;

  • 20:00 – Lector: prof. Petrea Mirela – rubrica “flash”/ Informaţii din astronomie;

  • 20:10 – Spectacol de planetariu;

  • 21:00 – pauză;

  • 21:30 – 0:00 – Observaţii astronomice şi filme documentare de astronomie.

14 iunie 2014

  • 19:00 – Lector: Ciuciu Adrian – Galaxiile;

  • 19:30 – Lector: Ciuciu Adrian – Roiuri de stele;

  • 20:00 – Pauză;

  • 20:10 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – rubrica “flash” / Lumină şi culoare în Univers;

  • 20:30 – Test de cunoştinţe generale şi sondaj de opinie;

  • 21:00 – Încheierea şcolii de vară de astronomie. Concluzii. Acordarea diplomelor de participare;

  • 21:30 – 0:00 – Observaţii astronomice şi filme documentare de astronomie.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna iunie 2014

Cerul lunii iunie ne aminteşte că anotimpul de vară este aproape (în special la vara astronomică), şi cu acest prilej începe sezonul de observaţii astronomice. Cerul se poate observa pe tot parcursul anului, dar perioada cuprinsă între lunile iunie şi august este mult mai potrivită pentru astronomi. Vremea devine din ce în ce mai plăcută pentru observaţii astronomice, dar şi pentru tabere de astronomie.

Aspectul cerului în această lună este predominat spre sud-est, est şi nord-est de prezenţa constelaţiilor specifice anotimpului de vară. Cele mai cunoscute sunt Lebăda, Lira, Vulturul, iar cele mai strălucitoare stele din cele trei constelaţii amintite formează o configuraţie numită “triunghiul de vară” (format din stelele Vega, Deneb şi Altair). În acelaşi timp spre sud şi sud-est mai sunt vizibile constelaţiile cerului de primăvară ce apun din ce în ce mai devreme, pe măsură ce ne apropiem de finalul lunii. Cele mai importante constelaţii ale cerului de primăvară sunt: Boarul cu steaua Arcturus ce se observă sus pe cer aproape toată noaptea, spre sud-vest găsim constelaţiile Hidra, Fecioara, spre vest Leul. În lumina crepuscului de seară se mai observă câteva constelaţii ale cerului de iarnă, cum ar fi Gemenii spre nord – vest. Pe teritoriul acestei constelaţii se găseşte planeta Jupiter, vizibilă ca o stea strălucitoare la nivelul orizontului. Luna iunie este ultima lună când Jupiter mai este prezent pe cerul de seară. Încet, încet, Jupiter se apropie de întâlnirea cu Soarele (în conjuncţie), undeva pe la finalul lunii iulie şi ulterior prin august va reapare pe cerul de dimineaţă. Pe parcursul lunii iunie pe cerul de seară se vor mai observa alte două planete, Marte spre sud – vest în constelaţia Fecioara, nu departe de planeta Saturn în Balanţa spre sud.

Cerul de vară mai este cunoscut şi datorită diversităţii obectelor “deep sky” (roiuri de stele, galaxii, nebuloase). Cel mai important şi cunoscut obiect este roiul globular Messier 13, situat de pe teritoriul constelaţiei Hercule. Acest roi conţine sute de mii de stele, concentrate într-o zonă relativă mică din spaţiu, la o distanţă de 25.000 ani lumină de noi.

M13

Recent, am reuşit cu ajutorul telescopului principal al Observatorului Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad să realizăm o frumoasă imagine cu roiul globular M 13. Imaginea este formată din 65 de cadre a câte 30 secunde expunere fiecare. S-a folosit filtre de culoare (LRGB) pentru a reda o imagine color. Mai multe informaţii despre dotarea Observatorului Astronomic găsiţi pe acest site, la secţiunea Observator Astronomic.

Trebuie să mai precizez că în luna iunie, mai exact pe data de 21, va avea loc solstiţiul de vară. Momentul marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică, fireşte în emisfera sudică situaţia este inversă (iarnă). În ziua solstiţiul de vară, Soarele are altitudinea maximă la culminaţie, pentru latitudinea medie a țării noastre 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din acelaşi motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopți albe”. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni până la solstiţiul de iarnă. Mai multe informaţii despre solstiţiul de vară sunt pe site-ul Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

De asemenea, mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice ale lunii iunie le găsiţi la pagina calendar astronomic de pe acest site.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad