Category Archives: Noutăţi din Astronomie

Aspectul cerului în luna mai 2016

Apus de Soare_15.04.2016

Imaginea de mai sus a fost realizată în seara zilei de 15 aprilie 2016, la Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Se poate observa pe discul Soarelui şi o pată solară de mari dimensiuni ce a fost vizibilă la începutul lunii aprilie.

Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Boarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru însemnând că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și una albă. Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se află o parte din Virgo dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte. Deasupra constelației Scorpius îl întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare, dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lira. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira. Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lira, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa Minor și Ursa Major. La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va află înspre sud, la meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constelația Sagittarius răsare înspre est. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Tranzitul planetei Mercur peste discul Soarelui din data de 9 mai 2016.

Un fenomen astronomic deosebit se va putea observa şi din ţara noastră. Planeta Mercur va tranzita discul Soarelui în după amiază zilei de 9 mai 2016. Planeta va fi vizibilă ca un punct negru mic în dreptul Soarelui. Fenomenul nu va fi vizibil cu ochiul liber, ci doar printr-un instrument optic (binoclu, lunetă, telescop), dotat cu filtru special pentru observaţii solare montat la obiectivul instrumentului.

tranzit-altaz

Atenţie! Nu încercaţi să observaţi Soarele printr-un instrument fără filtru solar, sau chiar cu ochiul liber. Dacă priviţi Soarele cu ochii neprotejaţi chiar şi pentru câteva secunde, puteţi să suferiţi leziuni grave la nivelul retinei care se pot transforma în pierderea temporară sau chiar definitivă a vederii!

Observatorul Astronomic şi Astroclubul „Perseus” din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, va organiza o activitate special dedicată acestui fenomen astronomic deosebit. Acţiunea se va desfăşura între orele 13:00 – 20:00. O să revenim în curând cu noi informaţii pe pagina noastră de facebook, dar şi cu un comunicat de presă.

Alte fenomene astronomice: Pe data de 5 o să fie maximul curentului de meteori Eta Aquaride şi pe 22 ale lunii, planeta Marte va fi la opoziţie, momentul când planeta se va putea observa cel mai bine.

Trebuie să mai precizez în perioada 10 – 13 mai, va fi Săptămâna Internaţională a Astronomiei la Bârlad, iar pe 14 mai va fi Ziua Internaţională a Astronomiei. De asemenea o să revenim cu noi informaţii şi despre aceste activităţi.

Detalii despre fenomele astronomice ale lunii mai găsiţi şi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna aprilie 2016

Jupiter_site

Planeta Jupiter. Imaginea a fost realizată în seara zilei de 6 martie 2016, cu ajutorul telescopului Meade LX200 GPS din dotarea Observatorului Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.

În luna aprilie constelaţia Ursa Mare se poate observa cel mai bine. Se vede pe cerul de seară, înspre nord-est. Carul Mare, o parte din constelația Ursa Mare, este mai bine cunoscut de către amatorii de astronomie. Este compus din șapte stele, patru sub forma de patrulater (carul) și trei ca o linie puțin curbată (oiștea). Prelungiți oiștea carului înspre est și veți da de o stea strălucitoare. Se numește Arcturus (păzitorul ursului) și face parte din constelația Bootes (Boarul). De la Arcturus, continuând linia pornită de la oiștea Carului Mare, mergeți înspre orizontul de sud-est unde se află o altă stea strălucitoare, Spica din Virgo. Carul Mare poate fi folosit pentru a găsi steaua Polară. Identificați patrulaterul din Carul Mare și de la ultimele două stele din el, porniți cu o linie imaginară de la steaua mai slabă către cea mai strălucitoare. Continuați până ce linia se intersectează cu o altă stea strălucitoare. Aceasta este Polaris, steaua nordului. Înălțimea stelei deasupra orizontului (în grade) ne dă latitudinea locului (pentru România aproximativ 45°). Polaris face parte din Ursa Minor (Ursa Mică) o constelație mai greu de identificat din cauza stelelor mai slabe ca strălucire pe care le conține. Sursa informaţiilor: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

În aprilie, planeta Jupiter se va observa aproape toată noaptea pe cer ca o stea strălucitoare ce nu scintilează (sclipeşte). Dacă o să privim Jupiter cu ajutorul unui telescop putem să observăm mai multe detalii, de la norii şi furtunile din atmosfera sa turbulentă, până la cei patru sateliţi (prin telescop se văd ca patru stele strălucitoare ce îşi schimbă poziţia de la o noapte la alta) ce mai sunt numiţi şi sateliţi galileeni (Io, Europa, Callisto şi Ganimede) după numele celebrului astronom italian, Galileo Galilei ce ia descoperit în anul 1610.

După miezul nopţii spre sud o să observăm planeta Marte (are o culoare roşiatică, şi este destul de strălucitoare în perioada aceasta), iar în apropiere (spre est) planeta Saturn, (mai puţin strălucitoare cu un aspect uşor gălbui). O informaţie importantă de reţinut este faptul că planetele nu scintilează, (modificare de intensitate și de colorație a luminii stelare, datorită refracției sale neregulate din atmosfera Pământului). În felul acesta putem să facem uşor diferenţa dintre o stea şi o planetă.

conjunctie venus - luna

Ocultaţie Lună – Venus din 6 aprilie 2016.  Fenomen vizibil pe timp de zi (după ora 10:30). Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Luna aceasta nu avem fenomene astronomice deosebite. Ţin să amintesc de maximul curentului de meteori Liride din noaptea de 21 spre 22 aprilie.

Un fenomen astronomic interesant va fi la începutul lunii, mai exact în data de 6 aprilie, când o să fie ocultaţia Lună – Venus (Luna va oculta / acoperi aparent planeta Venus). Fenomenul se petrece ziua aşă ca va fi greu de observat, totuşi nu este imposibil. Va conta foarte mult transparenţa atmosferică. Cine este interesat poate să încerce să observe secera subţire a Lunii după ora 10:30. Ar fi de preferat de folosit un binoclu, sau un instrument pe montură GoTo cu urmărire. Va fi o provocare pentru astronomi! Soarele este în apropiere (14 – 15°), aşa că mare atenţie! Nu îndreptaţi niciodată un instrument optic către Soare, fără filtru special pentru observaţii solare!

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii aprilie găsiţi la secţiunea calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna martie 2016

LunaLuna martie este prima lună din primăvara calendaristică, dar din punct de vedere astronomic este încă iarnă, până pe 20 martie când are loc echinocţiul de primăvară. În luna martie putem să admirăm constelaţiile cerului de iarnă, în special după crepusculul de seară, spre sud putem să observăm configuraţia numită „Triunghiul de iarnă”. Această configuraţie este formată din stelele Betelgeuse din constelaţia Orion, Sirius din Câinele Mare şi Procyon din constelaţia Câinele Mic.

Gemini este constelația lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare, Castor și Pollux pot fi identificate ușor, ca două stele asemănătoare ca strălucire, una sub alta, înspre sud aproape deasupra capului. Sursa informaţiilor: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. După miezul nopţii putem să admirăm constelaţiile cerului de primăvară, cum ar fi Ursa Mare spre nord, Leul şi Fecioara spre sud. Seara spre est în dreptul constelaţiei Leul o să observăm un astru foarte strălucitor: planeta Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Cu ochiul liber se vede ca o stea strălucitoare ce nu sclipeşte. Pe 8 martie va fi la opoziţie, momentul când planeta se va observa cel mai bine şi va fi toată noaptea pe cer. Dacă o să privim Jupiter cu ajutorul unui telescop putem să observăm mai multe detalii, de la norii şi furtunile din atmosfera sa turbulentă, până la cei patru sateliţi (prin telescop se văd ca patru stele strălucitoare ce îşi schimbă poziţia de la o noapte la alta) ce mai sunt numiţi şi sateliţi galileeni (Io, Europa, Callisto şi Ganimede) după numele celebrului astronom italian, Galileo Galilei ce ia descoperit în anul 1610.

Jupiter 15 martie ora 2.33 UTÎn perioada aceasta dacă privim planeta Jupiter o să avem ocazia să observăm un fenomen interesant, tranzitul umbrelor sateliţilor pe supraţa planetei. Un moment prielnic va fi în dimineaţa zilei de 15 martie, ora 4.33 (ora României). Imaginea alăturată prezintă tranzitul umbrelor sateliţilor Io şi Europa. Fenomenul va putea fi observat şi vizual printr-un instrument cu apertura de cel puţin 20 de cm şi în condiţii atmosferice foarte bune. Animaţia a fost realizată cu ajutorul programului winJUPOS.

Un alt fenomen astronomic interesant va fi în seara zilei de 14 martie, când Luna va fi în conjuncţie cu steaua Aldebaran, cea mai strălucitoare stea din constelaţia Taurul.

stellariumAnimaţia este realizată cu ajutorul programului Stellarium. Nu rataţi momentul!

Ca în fiecare an în luna martie are loc un eveniment simbolic, dedicat planetei planetei noastre: Ora Pâmântului (Earth Hour). De la un an la altul, tot mai multe organizaţii, oraşe se alătură şi susţin acest eveniment. Anul acesta ora Pământului va fi pe 19 martie, la ora 20:30. Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan din Bârlad, va organiza o activitate de observaţii astronomice în stradă cu prilejul acestui eveniment. O să revenim cu noi detalii într-un comunicat de presă şi pe facebook.

Alte fenomene astronomice ale lunii martie sunt: Eclipsa totală de Soare din 9 martie 2016, vizibilă din estul Asiei şi Oceanul Pacific. Fenomenul nu este vizibil din România.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii martie găsiţi la secţiunea calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna februarie 2016

ursa mare

În luna februarie avem posibilitatea să observăm chiar de la începutul crepuscului de seară, constelaţiile cerul de iarnă. Este perioada din an în care constelaţiile şi obiectele „deep sky” specifice anotimpului de iarnă pot fi cel mai bine observate. Februarie este cea mai scurtă lună din an şi ultima din iarna calendaristică. În această lună, constelaţia Orion se află seara sus pe cer la culminaţie. Mai jos, în partea stângă se află strălucitoarea stea Sirius. Aceasta este strălucitoare datorită faptului că emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele şi este relativ aproape de noi (8,6 ani lumină).

De la latitudinile noastre, Sirius este cea mai apropiată stea care se vede cu ochiul liber. Face parte din constelația Canis Major (Câinele Mare). Privit pe hartă și pe cer, Canis Major pare un cațel care stă pe labele din spate și poartă la zgardă steaua Sirius. La stânga sus de Sirius se află o altă stea strălucitoare: Procyon, din constelația Canis Minor (Câinele Mic). Aceste două constelații reprezintă pe cei doi câini de vânătoare ai lui Orion. Comparați steaua Betelgeuse (umărul stâng al lui Orion) cu Sirius și Procyon, și veți vedea că au culori diferite. Betelgeuse este portocalie, Procyon alb-gălbuie, iar Sirius albăstruie. Spre nord-est întâlnim constelația Ursa Major (Ursa Mare), care revine pe cerul de seară. Ceea ce vedem ușor pe cer este de fapt o parte din constelație, șapte stele care poartă numele de „Carul Mare”, care în această perioadă stă cu oiștea în jos. Spre est răsare Leo (Leul) împreună cu steaua Regulus, o constelaţie a cerului de primăvară. Tot în zonă se găseşte şi constelaţia Hydra. Cea mai strălucitoare stea se numește Alphard. În limba arabă numele stelei înseamnă „cea singuratică”. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

La începutul lunii februarie pe cerul de dimineaţă o să avem posibilitatea să vedem cinci planete şi Luna prin zonă.

stellarium_1

Imaginea de mai sus este generată de simulatorul astronomic stellarium şi ne prezintă aspectul cerului din dimineaţa zilei de 6 februarie 2016, ora 6:30. De la stânga de la dreapta (SE – S – SV ) avem următoarele corpuri cereşti: Mercur, destul de dificil de observat în crepusculul de dimineaţă. Venus cel mai strălucitor astru (după Lună, care se află foarte aproape de cele două planete, vezi imaginea de jos). Mai departe găsim pe cer Saturn, urmat de o stea roşiatică, planeta Marte. În partea dreaptă a imaginii, SV pe cer, găsim planeta Jupiter (a doua ca strălucire după Venus), cea mai mare planetă din Sistemul Solar.

stellarium_2

Luna în dreptul planetelor Mercur şi Venus, imagine generată de simulatorul astronomic stellarium pentru dimineaţa zilei de 6 februarie 2016, ora 6:30.

Planetele pe cerul de dimineaţă în configuraţia actuală pot fi văzute până la jumătatea lunii februarie de către oricine doreşte, şi are posibilitatea să admire cerul între orele 6 – 7 dimineaţa. Recomand folosirea unui binoclu de cel puţin 7×50 sau 10×50.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii februarie găsiţi la secţiunea calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Fenomene astronomice în anul 2016

Conjuncţie Venus - Marte

Anul 2015 este aproape de final şi ne facem planurile pentru noul an. Astronomii îşi doresc să afle din timp ce fenomene și evenimente astronomice vor fi în viitor, lucru de altfel necesar pentru popularizarea şi promovarea astronomiei în rândul publicului.

În cele ce urmează am să vă prezint cele mai importante fenomene astronomice ale anului 2016, vizibile din ţara noastră dar şi de pe glob.

Eclipsa totală de Soare din 9 martie 2016 – nu este vizibilă din România;

Eclipsa de Lună prin penumbră din 23 martie 2016 – nu este vizibilă din România;

Tranzitul planetei Mercur peste discul Soarelui din 9 mai 2016, fenomen vizibil aproape în totalitate și din țara noastră;

Eclipsa inelară de Soare din 1 septembrie 2016 – nu este vizibilă din România;

Eclipsa de Lună prin penumbră din 16 septembrie 2016, fenomen vizibil din țara noastră.

Alte fenomene astronomice în anul 2016

4 ianuarie – Maximul curentului de meteori Quadrantide (ZHR = 120);

8 martie – Jupiter la opoziție

20 martie – echinocțiul de primăvară

14 mai – Ziua Internațională a Astronomiei

22 mai – Marte la opoziție

3 iunie – Saturn la opoziție

21 iunie – solstițiul de vară

12 – 13 august – maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 100)

27 august – conjuncția planetelor Venus – Jupiter

3 septembrie – Neptun la opoziție

22 septembrie – echinocțiul de toamnă

15 octombrie – Uranus la opoziție

13 – 14 decembrie – maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120)

21 decembrie – solstițiul de iarnă

Sursa: http://www.seasky.org/astronomy/astronomy-calendar-2016.html

Comete vizibile în anul 2016

În prima lună a  anului  o să putem observa cu ajutorul unui telescop sau chiar a unui binoclu cometa C/2013 US10. Aceasta va deveni circumpolară după data de 15 ianuarie. Vedeți harta aici.

Alte comete:

Cometa Periheliu Magnitudinea
116P/Wild 12 ianuarie 12
PanSTARRS (2014 Y1) 17 ianuarie 15
50P/Arend 8 februarie 15
PanSTARRS (2014 W2) 10 martie 14
104P/Kowal 26 martie 15
100P/Hartley 2 aprilie 14
PANSTARRS (2013 X1) 20 aprilie 7
53P/Van Biesbroeck 29 aprilie 15
77P/Longmore 13 mai 15
Spacewatch (2011 KP36) 26 mai 14
81P/Wild 20 iulie 12
9P/Tempel 2 august 11
43P/Wolf-Harrington 19 august 12
144P/Kushida 31 august 11
226P/Pigott-LINEAR-Kowalski 5 septembrie 10
316P/LONEOS 6 decembrie 15
45P/Honda-Mrkos-Pajdusakova 31 decembrie 7

Sursa:https://www.ast.cam.ac.uk/~jds/preds16.pdf

Majoritatea cometelor trecute în tabelul de mai sus vor fi vizibile prin instrumente cu apertură mare (de preferat din afara oraşului), sau astrofotografic cu un aparat foto DSRL / cameră CCD.

La fel ca până în acest moment, şi în noul an o să publicăm calendarul cu evenimente astronomice, ce va apare lunar pe acest site. De asemenea aici o să găsiţi şi calendarul cu fazele lunii din anul 2016.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna decembrie 2015

OrionUltima lună din an se anunţă interesantă şi o să stârnească interesul pasionaţilor de astronomie, aşa că profitaţi din plin şi ieşiţi la observaţii.

Cerul lunii decembrie este specific începutului de iarnă, anotimp ce ne oferă nopţi lungi pentru observaţii astronomice, dar în acelaşi timp condiţiile meteo vor fi în general nefavorabile pentru iubitorii cerului. Chiar dacă iarna calendaristică începe de la 1 decembrie, din punct de vedere astronomic va fi încă toamnă, cel puţin până pe 22 decembrie când va fi solstiţiul de iarnă (moment în care în emisfera nordică, noaptea va fi cea mai lungă şi ziua cea mai scurtă din an). După acestă dată putem să vorbim de iarna astronomică.

Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu și se întind de la orizontul vestic până deasupra capului. Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia. Cea mai strălucitoare stea din constealaţia Perseu este Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseu se numește Algol (Ochiul dracului-după denumirea populară), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseu și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda. Monstrul este Cetus (Balena) al cărui cap se află chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la SV de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar „nara”.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuză în acest loc, dar prin instrumentele astronomice zeci și sute de stele devin vizibile. Un alt personaj din poveste este Pegasus (Pegas), calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat.

Planetele ce vor fi vizibile pe cerul lunii decembrie sunt: Jupiter, Venus și Marte se văd în a doua jumătate a nopții, iar seara le avem pe Uranus și Neptun. Mercur își face apariția pe cerul de seară spre sfârșitul lunii.

Începând cu luna decembrie o să avem posibilitatea să observăm cometa C/2013 US10 (Catalina), ce va atinge magnitudinea 4,7 la începutul lunii. Cometa se va putea vedea de la noi începând cu luna decembrie 2015, pe cerul de dimineață. Va străbate constelațiile Virgo, Bootes și Ursa Major, iar pe 1 ianuarie 2016 se va afla aparent foarte aproape de steaua Arcturus. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

C_2013US10

Pe hartă este marcat traseul cometei printre constelaţii, în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2016.

În luna decembrie avem şi cel mai activ curent de meteori: Geminide, cu maximul de activitate în noaptea de 14 spre 15 decembrie.

Un alt fenomen astronomic notabil este ocultaţia Lună – Aldebaran, din seara zilei de 23 decembrie 2015.

images

Alte informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii decembrie găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna noiembrie 2015

planete 18 oct. 2015Cerul lunii noiembrie este specific anotimpului de toamnă. Soarele apune mai devreme, nopţile sunt din ce în ce mai lungi, iar stelele şi constelaţiile ne anunţă că anotimpul de iarnă este aproape.

Dacă privim cerul seara, după lăsarea întunericului, o să mai observăm spre vest constelaţiile cerului de vară, în mod special „triunghiul de vară” (Altair, Vega şi Deneb). Dacă privim spre sud, o să găsim foarte multe constelaţii ce au legătură cu apa, ce se văd de obicei în anotimpul de toamnă. Acestea sunt Piscis Austrinus (Peștele Austral), Aquarius (Vărsătorul), Pisces (Peștii), Cetus (Balena) și Eridanus (Râul). Cele mai strălucitoare stele din zonă sunt Fomalhaut  (Peştele Austral), Menkar (Balena) și mai sus, Hamal din Aries (Berbec).

Mai târziu vom observa din nou cum constelația Orion își face apariția, înainte de miezul nopții, înspre sud-est. Împreună cu el apar și câteva din constelațiile de iarnă, Taurus, Gemini, Canis Minor și Canis Major. Stelele strălucitoare ale acestora se disting foarte bine, Aldebaran, Procyon, Castor și Pollux fiind printre cele mai strălucitoare stele de pe întreg cerul.

Spre nord, sus pe cer, se află Cassiopeia, care se vede ca litera „M”. Sub aceasta se află Cepheus, Ursa Minor (Carul Mic) și, cea mai aproape de orizont, Draco (Dragonul). Ursa Major (Carul Mare) poate fi văzută în întregime după miezul nopții, înspre nord-est.

La zenit (deasupra capului), în jurul orei 22, se află Andromeda și Perseus. În cea din urmă se află o stea mai strălucitoare, Mirfak, aflată la aproape 600 de ani lumină depărtare. La „picioarele” lui Perseus se găseşte roiul stelar Pleiadele, M45, denumit și „Cloșca cu Pui”.

După miezul nopții la zenit se va află constelaţia Auriga sau Vizitiul cu cea mai strălucitoare stea din această constelaţie, Capella situată la numai 42 ani lumină depărtare. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Cerul lunii noiembrie este plăcut de admirat şi datorită curenţilor meteorici. Luna aceasta o să avem trei curenţi meteorici cunoscuţi: Tauride Sud şi Nord, pe 6 şi respectiv 13 noiembrie. Pe 18 a lunii, o să fie maximul curentului de meteori Leonide, vizibil spre dimineaţă.

WEBvic15_Nov07mo

La începutul lui noiembrie pe cerul de dimineaţă (spre est), se pot observa trei planete: Jupiter, Marte şi Venus. În data de 6 şi 7 noiembrie va fi şi Luna prin zonă.

Informaţii suplimentare despre fenomenele astronomice ale lunii noiembrie găsiţi pe pagina calendar astronomic de pe acest site.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Expoziţie de instrumente optice folosite în astronomie

Cu prilejul Săptămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic ce are loc în fiecare an în perioada 4 – 10 octombrie, dar şi cu ocazia aniversării a cinci ani de activitate a Astroclubului „Perseus”, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza în data de 10 octombrie 2015, o conferinţă publică şi o expoziţie de instrumente optice folosite în astronomie.

Afis saptamana mondiala_10 oct 2015

Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, este o sărbătoare internaţională a ştiinţei şi tehnologiei, şi a contribuţiilor acestora la înbunătăţirea condiţiei umane. Adunarea Generală a ONU a declarat, în anul 1999, ca acest eveniment să aibă loc în fiecare an între 4 – 10 octombrie, sărbătorind astfel lansarea pe 4 octombrie 1957, a primului satelit artificial al Terrei, Sputnik 1, care a deschis calea explorării spaţiului cosmic, şi semnarea, la 10 octombrie 1967, a Tratatului asupra principiilor care guvernează activităţile statelor în explorarea paşnică a spaţiului cosmic, inclusiv a Lunii şi a celorlalte corpuri cereşti. Mai multe informaţii despre Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, găsiţi pe site-ul oficial World Space week.

Anul acesta o să venim în întâmpinarea publicului interesat de astronomie cu o expoziţie inedită, în premieră pentru Muzeul „Vasile Pârvan” şi sigur pentru oraşul Bârlad: o expoziţie de instrumente optice folosite în astronomie.

Când vorbim despre instrumente optice folosite în astronomie, ne referim în special la telescoape şi lunete, ustensile indispensabile oricărui pasionat de frumuseţile cerului nocturn.

Ideea organizării unei astfel de expoziţii a plecat de la faptul că observatorul astronomic a obţinut în ultimii ani o dotare serioasă, unde găsim o gamă largă de instrumente, atât pentru observaţii vizuale cu publicul, cât şi echipamente de astrofotografie şi cercetare ştiinţifică.

Conferinţa şi verinisajul expoziţiei va fi organizat sâmbătă, 10 octombrie 2015, ora 11:30 la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan”. Tot la această activitate o să vorbim şi despre aniversarea a cinci ani de activitate a Astroclubului „Perseus”, cel mai important program educaţional pe domeniul astronomiei din cadrul instituţiei noastre.

O să îl avem ca invitat special pe Ovidiu Tercu, muzeograf la Planetariul şi Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Rasvan Angheluţă” Galaţi. De asemenea coordonatorul Astroclubului „Călin Popovici” din Galaţi.

Doresc să mai precizez că în ziua conferinţei din 10 octombrie, o să organizăm şi observaţii solare, cu un instrument special pentru Soare: Coronado P.S.T. O să ne întâlnim mai devreme de începerea activităţii, la ora 10:00, pe platoul din faţa teatrului „Victor Ion Popa”.

Intrarea va fi liberă! Vă aşteptăm cu drag!

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna septembrie 2015

0003.LunarEclipse_March2007

În luna septembrie putem încă se ne bucurăm de cerul de vară, chiar dacă constelaţiile ce aparţin anotimpului cald se apropie din ce în ce mai mult de orizontul vestic, unde apun. În luna septembrie pe cerul de seară, se poate observa în condiţii foarte bune constelaţiile cerului de toamnă. Cele mai cunoscute sunt: Pegas, Peştii, Andromeda, Peştele Austral unde găsim o stea  strălucitoare: Fomalhaut, ce se vede bine în septembrie spre sud. Fomalhaut se află la 25 de ani lumină depărtare. Este o stea de două ori mai mare decât Soarele care are în jurul ei un disc de praf și o planetă.

În septembrie pe cer se mai poate observa seara planeta Saturn, înspre orizontul sud-vestic şi dimineaţa spre est încep să fie vizibile planetele Marte, Venus şi chiar Jupiter spre sfărşitul lunii. Tot în septembrie pe cer mai găsim încă două planete ce nu se pot observa cu ochil liber: Neptun în constelația Aquarius (Vărsătorul) și Uranus în Pisces (Peştii). Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Luna aceasta avem mai multe fenomene astronomice importante, cum ar fi: eclipsa parţială de Soare din data de 13 septembrie, vizibilă din sudul oceanului Pacific şi Antartica. Din ţara noastră acest fenomen nu este vizibil. Pe data de 23 va fi echinocţiul de toamnă, momentul în care ziua va fi egală cu noaptea, iar Soarele traversează ecuatorul ceresc şi trece din emisfera nordică în cea sudică. Odată cu echinoţiul de toamnă începe şi toamna astronomică, până la această dată mai este încă vară (astronomică).

Un alt fenomen astronomic important şi chiar vizibil de la noi din ţară va fi pe 28 septembrie, când o să avem ocazia să admirăm o frumoasă eclipsă totală de Lună. Din România eclipsa se va observa dimineaţa, Luna fiind aproape de orizontul vestic. Faza maximă va fi la ora 5:47. Momentele eclipsei nu vor fi vizibile în totalitate, Luna va apune în eclipsă parţială. În schimb o să observăm în condiţii bune faza parţială de la începutul eclipsei, totalitatea şi faza maximă.

Momentele eclipsei totale de Lună din 28 septembrie 2015

Momentul eclipsei Ora României
Intrarea în penumbră 03:11:47
Începutul eclipsei parţiale 04:07:11
Începutul totalităţii 05:11:10
Faza maximă 05:47:08
Sfârşitul totalităţii 06:23:05
Sfârşitul eclipsei parţiale 07:27:03
Ieşirea din penumbră 08:22:27

Sursa: http://eclipse.gsfc.nasa.gov/LEplot/LEplot2001/LE2015Sep28T.pdf

Animation_September_28_2015_lunar_eclipse_appearance

În animaţia de mai sus se poate observa desfăşurarea eclipsei totale de Lună din 28 septembrie 2015

Mai multe informaţii despre acest fenomen astronomic, şi despre programul de vizitare al observatorului astronomic din  noaptea de 27 spre 28 septembrie, vor fi disponibile în timp util pe pagina de facebook AstroBarlad.

Alte informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii septembrie 2015, sunt la secţiunea calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului în luna august PERSEIDE 2015

În fiecare an, luna august este cunoscută ca fiind cea mai potrivită pentru iubitorii cerului nocturn. Este momentul când se organizează foarte multe ieşiri la observaţii astronomice în afara oraşului, în star party-uri şi tabere de astronomie. În august durata nopţilor începe să crească, ceea ce oferă un avantaj la observaţiile astronomice. În această lună putem să admirăm cel mai bine cerul de vară, cu constelaţiile sale specifice, brăzdate de Calea Lactee.

IMG_2975

Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gâtul lung al acesteia se continuă înspre nord -est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest. Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă „inima” scorpionului (Scorpius). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se vede înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber. La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut („gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Tot în luna august, avem cel mai cunoscut şi popular curent de meteori: Perseidele, cu maximul de activitate în fiecare an, în jurul datei de 12 – 13 august.

Perseidele au perioada de activitate în intervalul 17 iulie – 24 august şi momentul maxim din anul acesta va fi în dimineaţa zilei de 13 august, între orele 9:30  şi 12:00. Mai multe detalii despre Perseide, găsiţi pe site-ul Organizaţiei Internaţionale de Meteori.

Perseidele au la origine trecerea la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle. Perioada orbitală a acestei comete este de 130 de ani. Ultima trecere la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle, a fost în anul 1992. Originea curenţilor meteorici este de natură cometară. Primul care a precizat legătura dintre comete şi curenţii meteorici a fost astronomul italian G. Schiaparelli, care a demonstrat prin calcul că Perseidele au aceeaşi orbită ca şi cometa Swift-Tuttle. Este posibil ca şi ciocnirile dintre asteroizi sau unele erupţii puternice de pe planetele gigante să fie surse ale curenţilor de meteori.

Curenţii meteorici, mai poartă denumirea populară şi de „ploaie de stele căzătoare”. Denumirea are ca sursă de inspiraţie, un punct luminos, ca o stea, ce pare că se desprinde de pe bolta cerească deplasându-se cu mare viteză, timp de câteva clipe, după care se stinge. În realitate sunt fragmente de corpuri interplanetare de dimensiuni foarte mici, ce pătrund în atmosfera Pământului şi ard în întregime prin frecarea cu aerul. Dacă corpul respectiv este suficient de mare, lasă o dâră luminoasă şi chiar o explozie, ce poartă denumirea de bolid.

afis perseide 2015

Cu ocazia Perseidelor, în noaptea de 12 spre 13 august 2015, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, va avea un program special de observaţii astronomice cu publicul.

Activitatea va debuta pe 12 august, la ora 20:30, cu o conferinţă despre curenţii meteorici şi de la ora 21:00 până spre dimineaţă, ora 4:00, Observatorul Astronomic va fi deschis pentru public. Preţul biletului va fi 2 lei de persoană. 

Se vor realiza observaţii astronomice prin instrumentele optice din dotare, la diferite corpuri cereşti, cum ar fi planeta Saturn, dar şi la principalele stele şi obiecte „deep sky”, vizibile pe cerul de vară. În acelaşi timp, se va difuza filme documentare de astronomie în sala astroclubului „Perseus”, din incinta observatorului astronomic.

Alte fenomene astronomice în luna august, găsiţi pe AstroBârlad, la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad