Category Archives: Noutăţi din Astronomie

Aspectul cerului în luna februarie 2016

ursa mare

În luna februarie avem posibilitatea să observăm chiar de la începutul crepuscului de seară, constelaţiile cerul de iarnă. Este perioada din an în care constelaţiile şi obiectele „deep sky” specifice anotimpului de iarnă pot fi cel mai bine observate. Februarie este cea mai scurtă lună din an şi ultima din iarna calendaristică. În această lună, constelaţia Orion se află seara sus pe cer la culminaţie. Mai jos, în partea stângă se află strălucitoarea stea Sirius. Aceasta este strălucitoare datorită faptului că emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele şi este relativ aproape de noi (8,6 ani lumină).

De la latitudinile noastre, Sirius este cea mai apropiată stea care se vede cu ochiul liber. Face parte din constelația Canis Major (Câinele Mare). Privit pe hartă și pe cer, Canis Major pare un cațel care stă pe labele din spate și poartă la zgardă steaua Sirius. La stânga sus de Sirius se află o altă stea strălucitoare: Procyon, din constelația Canis Minor (Câinele Mic). Aceste două constelații reprezintă pe cei doi câini de vânătoare ai lui Orion. Comparați steaua Betelgeuse (umărul stâng al lui Orion) cu Sirius și Procyon, și veți vedea că au culori diferite. Betelgeuse este portocalie, Procyon alb-gălbuie, iar Sirius albăstruie. Spre nord-est întâlnim constelația Ursa Major (Ursa Mare), care revine pe cerul de seară. Ceea ce vedem ușor pe cer este de fapt o parte din constelație, șapte stele care poartă numele de „Carul Mare”, care în această perioadă stă cu oiștea în jos. Spre est răsare Leo (Leul) împreună cu steaua Regulus, o constelaţie a cerului de primăvară. Tot în zonă se găseşte şi constelaţia Hydra. Cea mai strălucitoare stea se numește Alphard. În limba arabă numele stelei înseamnă „cea singuratică”. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

La începutul lunii februarie pe cerul de dimineaţă o să avem posibilitatea să vedem cinci planete şi Luna prin zonă.

stellarium_1

Imaginea de mai sus este generată de simulatorul astronomic stellarium şi ne prezintă aspectul cerului din dimineaţa zilei de 6 februarie 2016, ora 6:30. De la stânga de la dreapta (SE – S – SV ) avem următoarele corpuri cereşti: Mercur, destul de dificil de observat în crepusculul de dimineaţă. Venus cel mai strălucitor astru (după Lună, care se află foarte aproape de cele două planete, vezi imaginea de jos). Mai departe găsim pe cer Saturn, urmat de o stea roşiatică, planeta Marte. În partea dreaptă a imaginii, SV pe cer, găsim planeta Jupiter (a doua ca strălucire după Venus), cea mai mare planetă din Sistemul Solar.

stellarium_2

Luna în dreptul planetelor Mercur şi Venus, imagine generată de simulatorul astronomic stellarium pentru dimineaţa zilei de 6 februarie 2016, ora 6:30.

Planetele pe cerul de dimineaţă în configuraţia actuală pot fi văzute până la jumătatea lunii februarie de către oricine doreşte, şi are posibilitatea să admire cerul între orele 6 – 7 dimineaţa. Recomand folosirea unui binoclu de cel puţin 7×50 sau 10×50.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii februarie găsiţi la secţiunea calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Fenomene astronomice în anul 2016

Conjuncţie Venus - Marte

Anul 2015 este aproape de final şi ne facem planurile pentru noul an. Astronomii îşi doresc să afle din timp ce fenomene și evenimente astronomice vor fi în viitor, lucru de altfel necesar pentru popularizarea şi promovarea astronomiei în rândul publicului.

În cele ce urmează am să vă prezint cele mai importante fenomene astronomice ale anului 2016, vizibile din ţara noastră dar şi de pe glob.

Eclipsa totală de Soare din 9 martie 2016 – nu este vizibilă din România;

Eclipsa de Lună prin penumbră din 23 martie 2016 – nu este vizibilă din România;

Tranzitul planetei Mercur peste discul Soarelui din 9 mai 2016, fenomen vizibil aproape în totalitate și din țara noastră;

Eclipsa inelară de Soare din 1 septembrie 2016 – nu este vizibilă din România;

Eclipsa de Lună prin penumbră din 16 septembrie 2016, fenomen vizibil din țara noastră.

Alte fenomene astronomice în anul 2016

4 ianuarie – Maximul curentului de meteori Quadrantide (ZHR = 120);

8 martie – Jupiter la opoziție

20 martie – echinocțiul de primăvară

14 mai – Ziua Internațională a Astronomiei

22 mai – Marte la opoziție

3 iunie – Saturn la opoziție

21 iunie – solstițiul de vară

12 – 13 august – maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 100)

27 august – conjuncția planetelor Venus – Jupiter

3 septembrie – Neptun la opoziție

22 septembrie – echinocțiul de toamnă

15 octombrie – Uranus la opoziție

13 – 14 decembrie – maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120)

21 decembrie – solstițiul de iarnă

Sursa: http://www.seasky.org/astronomy/astronomy-calendar-2016.html

Comete vizibile în anul 2016

În prima lună a  anului  o să putem observa cu ajutorul unui telescop sau chiar a unui binoclu cometa C/2013 US10. Aceasta va deveni circumpolară după data de 15 ianuarie. Vedeți harta aici.

Alte comete:

Cometa Periheliu Magnitudinea
116P/Wild 12 ianuarie 12
PanSTARRS (2014 Y1) 17 ianuarie 15
50P/Arend 8 februarie 15
PanSTARRS (2014 W2) 10 martie 14
104P/Kowal 26 martie 15
100P/Hartley 2 aprilie 14
PANSTARRS (2013 X1) 20 aprilie 7
53P/Van Biesbroeck 29 aprilie 15
77P/Longmore 13 mai 15
Spacewatch (2011 KP36) 26 mai 14
81P/Wild 20 iulie 12
9P/Tempel 2 august 11
43P/Wolf-Harrington 19 august 12
144P/Kushida 31 august 11
226P/Pigott-LINEAR-Kowalski 5 septembrie 10
316P/LONEOS 6 decembrie 15
45P/Honda-Mrkos-Pajdusakova 31 decembrie 7

Sursa:https://www.ast.cam.ac.uk/~jds/preds16.pdf

Majoritatea cometelor trecute în tabelul de mai sus vor fi vizibile prin instrumente cu apertură mare (de preferat din afara oraşului), sau astrofotografic cu un aparat foto DSRL / cameră CCD.

La fel ca până în acest moment, şi în noul an o să publicăm calendarul cu evenimente astronomice, ce va apare lunar pe acest site. De asemenea aici o să găsiţi şi calendarul cu fazele lunii din anul 2016.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna decembrie 2015

OrionUltima lună din an se anunţă interesantă şi o să stârnească interesul pasionaţilor de astronomie, aşa că profitaţi din plin şi ieşiţi la observaţii.

Cerul lunii decembrie este specific începutului de iarnă, anotimp ce ne oferă nopţi lungi pentru observaţii astronomice, dar în acelaşi timp condiţiile meteo vor fi în general nefavorabile pentru iubitorii cerului. Chiar dacă iarna calendaristică începe de la 1 decembrie, din punct de vedere astronomic va fi încă toamnă, cel puţin până pe 22 decembrie când va fi solstiţiul de iarnă (moment în care în emisfera nordică, noaptea va fi cea mai lungă şi ziua cea mai scurtă din an). După acestă dată putem să vorbim de iarna astronomică.

Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu și se întind de la orizontul vestic până deasupra capului. Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia. Cea mai strălucitoare stea din constealaţia Perseu este Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseu se numește Algol (Ochiul dracului-după denumirea populară), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseu și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda. Monstrul este Cetus (Balena) al cărui cap se află chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la SV de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar „nara”.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuză în acest loc, dar prin instrumentele astronomice zeci și sute de stele devin vizibile. Un alt personaj din poveste este Pegasus (Pegas), calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat.

Planetele ce vor fi vizibile pe cerul lunii decembrie sunt: Jupiter, Venus și Marte se văd în a doua jumătate a nopții, iar seara le avem pe Uranus și Neptun. Mercur își face apariția pe cerul de seară spre sfârșitul lunii.

Începând cu luna decembrie o să avem posibilitatea să observăm cometa C/2013 US10 (Catalina), ce va atinge magnitudinea 4,7 la începutul lunii. Cometa se va putea vedea de la noi începând cu luna decembrie 2015, pe cerul de dimineață. Va străbate constelațiile Virgo, Bootes și Ursa Major, iar pe 1 ianuarie 2016 se va afla aparent foarte aproape de steaua Arcturus. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

C_2013US10

Pe hartă este marcat traseul cometei printre constelaţii, în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2016.

În luna decembrie avem şi cel mai activ curent de meteori: Geminide, cu maximul de activitate în noaptea de 14 spre 15 decembrie.

Un alt fenomen astronomic notabil este ocultaţia Lună – Aldebaran, din seara zilei de 23 decembrie 2015.

images

Alte informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii decembrie găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna noiembrie 2015

planete 18 oct. 2015Cerul lunii noiembrie este specific anotimpului de toamnă. Soarele apune mai devreme, nopţile sunt din ce în ce mai lungi, iar stelele şi constelaţiile ne anunţă că anotimpul de iarnă este aproape.

Dacă privim cerul seara, după lăsarea întunericului, o să mai observăm spre vest constelaţiile cerului de vară, în mod special „triunghiul de vară” (Altair, Vega şi Deneb). Dacă privim spre sud, o să găsim foarte multe constelaţii ce au legătură cu apa, ce se văd de obicei în anotimpul de toamnă. Acestea sunt Piscis Austrinus (Peștele Austral), Aquarius (Vărsătorul), Pisces (Peștii), Cetus (Balena) și Eridanus (Râul). Cele mai strălucitoare stele din zonă sunt Fomalhaut  (Peştele Austral), Menkar (Balena) și mai sus, Hamal din Aries (Berbec).

Mai târziu vom observa din nou cum constelația Orion își face apariția, înainte de miezul nopții, înspre sud-est. Împreună cu el apar și câteva din constelațiile de iarnă, Taurus, Gemini, Canis Minor și Canis Major. Stelele strălucitoare ale acestora se disting foarte bine, Aldebaran, Procyon, Castor și Pollux fiind printre cele mai strălucitoare stele de pe întreg cerul.

Spre nord, sus pe cer, se află Cassiopeia, care se vede ca litera „M”. Sub aceasta se află Cepheus, Ursa Minor (Carul Mic) și, cea mai aproape de orizont, Draco (Dragonul). Ursa Major (Carul Mare) poate fi văzută în întregime după miezul nopții, înspre nord-est.

La zenit (deasupra capului), în jurul orei 22, se află Andromeda și Perseus. În cea din urmă se află o stea mai strălucitoare, Mirfak, aflată la aproape 600 de ani lumină depărtare. La „picioarele” lui Perseus se găseşte roiul stelar Pleiadele, M45, denumit și „Cloșca cu Pui”.

După miezul nopții la zenit se va află constelaţia Auriga sau Vizitiul cu cea mai strălucitoare stea din această constelaţie, Capella situată la numai 42 ani lumină depărtare. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Cerul lunii noiembrie este plăcut de admirat şi datorită curenţilor meteorici. Luna aceasta o să avem trei curenţi meteorici cunoscuţi: Tauride Sud şi Nord, pe 6 şi respectiv 13 noiembrie. Pe 18 a lunii, o să fie maximul curentului de meteori Leonide, vizibil spre dimineaţă.

WEBvic15_Nov07mo

La începutul lui noiembrie pe cerul de dimineaţă (spre est), se pot observa trei planete: Jupiter, Marte şi Venus. În data de 6 şi 7 noiembrie va fi şi Luna prin zonă.

Informaţii suplimentare despre fenomenele astronomice ale lunii noiembrie găsiţi pe pagina calendar astronomic de pe acest site.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Expoziţie de instrumente optice folosite în astronomie

Cu prilejul Săptămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic ce are loc în fiecare an în perioada 4 – 10 octombrie, dar şi cu ocazia aniversării a cinci ani de activitate a Astroclubului „Perseus”, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza în data de 10 octombrie 2015, o conferinţă publică şi o expoziţie de instrumente optice folosite în astronomie.

Afis saptamana mondiala_10 oct 2015

Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, este o sărbătoare internaţională a ştiinţei şi tehnologiei, şi a contribuţiilor acestora la înbunătăţirea condiţiei umane. Adunarea Generală a ONU a declarat, în anul 1999, ca acest eveniment să aibă loc în fiecare an între 4 – 10 octombrie, sărbătorind astfel lansarea pe 4 octombrie 1957, a primului satelit artificial al Terrei, Sputnik 1, care a deschis calea explorării spaţiului cosmic, şi semnarea, la 10 octombrie 1967, a Tratatului asupra principiilor care guvernează activităţile statelor în explorarea paşnică a spaţiului cosmic, inclusiv a Lunii şi a celorlalte corpuri cereşti. Mai multe informaţii despre Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, găsiţi pe site-ul oficial World Space week.

Anul acesta o să venim în întâmpinarea publicului interesat de astronomie cu o expoziţie inedită, în premieră pentru Muzeul „Vasile Pârvan” şi sigur pentru oraşul Bârlad: o expoziţie de instrumente optice folosite în astronomie.

Când vorbim despre instrumente optice folosite în astronomie, ne referim în special la telescoape şi lunete, ustensile indispensabile oricărui pasionat de frumuseţile cerului nocturn.

Ideea organizării unei astfel de expoziţii a plecat de la faptul că observatorul astronomic a obţinut în ultimii ani o dotare serioasă, unde găsim o gamă largă de instrumente, atât pentru observaţii vizuale cu publicul, cât şi echipamente de astrofotografie şi cercetare ştiinţifică.

Conferinţa şi verinisajul expoziţiei va fi organizat sâmbătă, 10 octombrie 2015, ora 11:30 la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan”. Tot la această activitate o să vorbim şi despre aniversarea a cinci ani de activitate a Astroclubului „Perseus”, cel mai important program educaţional pe domeniul astronomiei din cadrul instituţiei noastre.

O să îl avem ca invitat special pe Ovidiu Tercu, muzeograf la Planetariul şi Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Rasvan Angheluţă” Galaţi. De asemenea coordonatorul Astroclubului „Călin Popovici” din Galaţi.

Doresc să mai precizez că în ziua conferinţei din 10 octombrie, o să organizăm şi observaţii solare, cu un instrument special pentru Soare: Coronado P.S.T. O să ne întâlnim mai devreme de începerea activităţii, la ora 10:00, pe platoul din faţa teatrului „Victor Ion Popa”.

Intrarea va fi liberă! Vă aşteptăm cu drag!

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna septembrie 2015

0003.LunarEclipse_March2007

În luna septembrie putem încă se ne bucurăm de cerul de vară, chiar dacă constelaţiile ce aparţin anotimpului cald se apropie din ce în ce mai mult de orizontul vestic, unde apun. În luna septembrie pe cerul de seară, se poate observa în condiţii foarte bune constelaţiile cerului de toamnă. Cele mai cunoscute sunt: Pegas, Peştii, Andromeda, Peştele Austral unde găsim o stea  strălucitoare: Fomalhaut, ce se vede bine în septembrie spre sud. Fomalhaut se află la 25 de ani lumină depărtare. Este o stea de două ori mai mare decât Soarele care are în jurul ei un disc de praf și o planetă.

În septembrie pe cer se mai poate observa seara planeta Saturn, înspre orizontul sud-vestic şi dimineaţa spre est încep să fie vizibile planetele Marte, Venus şi chiar Jupiter spre sfărşitul lunii. Tot în septembrie pe cer mai găsim încă două planete ce nu se pot observa cu ochil liber: Neptun în constelația Aquarius (Vărsătorul) și Uranus în Pisces (Peştii). Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Luna aceasta avem mai multe fenomene astronomice importante, cum ar fi: eclipsa parţială de Soare din data de 13 septembrie, vizibilă din sudul oceanului Pacific şi Antartica. Din ţara noastră acest fenomen nu este vizibil. Pe data de 23 va fi echinocţiul de toamnă, momentul în care ziua va fi egală cu noaptea, iar Soarele traversează ecuatorul ceresc şi trece din emisfera nordică în cea sudică. Odată cu echinoţiul de toamnă începe şi toamna astronomică, până la această dată mai este încă vară (astronomică).

Un alt fenomen astronomic important şi chiar vizibil de la noi din ţară va fi pe 28 septembrie, când o să avem ocazia să admirăm o frumoasă eclipsă totală de Lună. Din România eclipsa se va observa dimineaţa, Luna fiind aproape de orizontul vestic. Faza maximă va fi la ora 5:47. Momentele eclipsei nu vor fi vizibile în totalitate, Luna va apune în eclipsă parţială. În schimb o să observăm în condiţii bune faza parţială de la începutul eclipsei, totalitatea şi faza maximă.

Momentele eclipsei totale de Lună din 28 septembrie 2015

Momentul eclipsei Ora României
Intrarea în penumbră 03:11:47
Începutul eclipsei parţiale 04:07:11
Începutul totalităţii 05:11:10
Faza maximă 05:47:08
Sfârşitul totalităţii 06:23:05
Sfârşitul eclipsei parţiale 07:27:03
Ieşirea din penumbră 08:22:27

Sursa: http://eclipse.gsfc.nasa.gov/LEplot/LEplot2001/LE2015Sep28T.pdf

Animation_September_28_2015_lunar_eclipse_appearance

În animaţia de mai sus se poate observa desfăşurarea eclipsei totale de Lună din 28 septembrie 2015

Mai multe informaţii despre acest fenomen astronomic, şi despre programul de vizitare al observatorului astronomic din  noaptea de 27 spre 28 septembrie, vor fi disponibile în timp util pe pagina de facebook AstroBarlad.

Alte informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii septembrie 2015, sunt la secţiunea calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului în luna august PERSEIDE 2015

În fiecare an, luna august este cunoscută ca fiind cea mai potrivită pentru iubitorii cerului nocturn. Este momentul când se organizează foarte multe ieşiri la observaţii astronomice în afara oraşului, în star party-uri şi tabere de astronomie. În august durata nopţilor începe să crească, ceea ce oferă un avantaj la observaţiile astronomice. În această lună putem să admirăm cel mai bine cerul de vară, cu constelaţiile sale specifice, brăzdate de Calea Lactee.

IMG_2975

Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gâtul lung al acesteia se continuă înspre nord -est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest. Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă „inima” scorpionului (Scorpius). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se vede înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber. La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut („gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Tot în luna august, avem cel mai cunoscut şi popular curent de meteori: Perseidele, cu maximul de activitate în fiecare an, în jurul datei de 12 – 13 august.

Perseidele au perioada de activitate în intervalul 17 iulie – 24 august şi momentul maxim din anul acesta va fi în dimineaţa zilei de 13 august, între orele 9:30  şi 12:00. Mai multe detalii despre Perseide, găsiţi pe site-ul Organizaţiei Internaţionale de Meteori.

Perseidele au la origine trecerea la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle. Perioada orbitală a acestei comete este de 130 de ani. Ultima trecere la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle, a fost în anul 1992. Originea curenţilor meteorici este de natură cometară. Primul care a precizat legătura dintre comete şi curenţii meteorici a fost astronomul italian G. Schiaparelli, care a demonstrat prin calcul că Perseidele au aceeaşi orbită ca şi cometa Swift-Tuttle. Este posibil ca şi ciocnirile dintre asteroizi sau unele erupţii puternice de pe planetele gigante să fie surse ale curenţilor de meteori.

Curenţii meteorici, mai poartă denumirea populară şi de „ploaie de stele căzătoare”. Denumirea are ca sursă de inspiraţie, un punct luminos, ca o stea, ce pare că se desprinde de pe bolta cerească deplasându-se cu mare viteză, timp de câteva clipe, după care se stinge. În realitate sunt fragmente de corpuri interplanetare de dimensiuni foarte mici, ce pătrund în atmosfera Pământului şi ard în întregime prin frecarea cu aerul. Dacă corpul respectiv este suficient de mare, lasă o dâră luminoasă şi chiar o explozie, ce poartă denumirea de bolid.

afis perseide 2015

Cu ocazia Perseidelor, în noaptea de 12 spre 13 august 2015, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, va avea un program special de observaţii astronomice cu publicul.

Activitatea va debuta pe 12 august, la ora 20:30, cu o conferinţă despre curenţii meteorici şi de la ora 21:00 până spre dimineaţă, ora 4:00, Observatorul Astronomic va fi deschis pentru public. Preţul biletului va fi 2 lei de persoană. 

Se vor realiza observaţii astronomice prin instrumentele optice din dotare, la diferite corpuri cereşti, cum ar fi planeta Saturn, dar şi la principalele stele şi obiecte „deep sky”, vizibile pe cerul de vară. În acelaşi timp, se va difuza filme documentare de astronomie în sala astroclubului „Perseus”, din incinta observatorului astronomic.

Alte fenomene astronomice în luna august, găsiţi pe AstroBârlad, la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna iulie 2015

Luna_venus_jupiter_2

Aspectul cerului în această lună este predominat de constelaţiile cerului de vară, ce sunt vizibile în condiţii foarte bune seara, imediat după ce se lasă întunericul. Iulie este luna când seara, înspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constelația Scorpius (Scorpionul). Culoarea roșie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de „rivalul lui Ares (Marte)” adică „Antares”. Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă ușor. Scorpius are forma literei „S” și se continuă înspre est cu Sagittarius (Săgetătorul) și înspre vest cu Libra (Balanţa). În apropiere de constelaţia Scorpionul, pe teritoriul constelaţiei Balanţa se găseşte planeta Saturn, ce se poate observa în condiţii foarte bune în luna iulie. Înspre sud-vest se află steaua Spica din Virgo (Fecioara). Deasupra lui Spica se afla Arcturus din Bootes (Boarul), iar la vest de aceasta găsim o constelație compusă din stele slabe ca strălucire, Coma Berenices (Părul Berenicei). Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare de Soare. Tot în Coma Berenices întalnim un roi stelar observabil prin binocluri. Conține aproximativ 20 de stele și se află la sud de steaua gamma din constelație. Și mai înspre vest întâlnim constelaţia Leo, a cărei „coadă” rămâne deasupra orizontului până la miezul nopții. Înspre nord-vest se află Ursa Major, cunoscută la noi după numele de „Carul Mare”. Carul este compus din șapte stele, aflate toate sus pe cer, în spațiul dintre orizont și zenit. Înspre nord găsim „Ursa Mică” și steaua Polară care indică nordul ceresc. Între cele două constelații se află coada „Dragonului” (constelația Draco). Aceasta șerpuiește printre stele, ajungând undeva deasupra stelei Vega din constelația Lyra. Vega se apropie apropie din ce în ce mai mult de zenit. Este însoțită de stelele Deneb (la nord-est, stânga-jos) și de Altair (la sud-est, dreapta-jos). Împreună formează „triunghiul de vară”. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Un fenomen astronomic interesant se va produce la începutul lunii iulie: conjuncţia Venus – Jupiter. Cele două planete vor fi aparent aproape una de alta. Noi astronomii numim acest fenomen conjuncţie. Genul acesta de evenimente astronomice nu au nici o importanţă ştiinţifică, în schimb momentul este un bun prilej pentru promovarea şi popularizarea astronomiei. Maximul conjuncţiei va fi pe 1 iulie, ora 5:14 când distanţa aparentă dintre Jupiter şi Venus va fi de 0.3 grade.

Venus_jupiter_site_3

Imaginea de mai sus a fost realizată în seara zilei de 29 iunie 2015, la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Am surprins la nivelul orizontului planetele Jupiter şi Venus. Pentru a realiza această imagine am folosit refractorul de pe telescopul principal şi aparatul foto Canon EOS 1100D.

Mai multe informaţii despre principalele fenomene astronomice ale lunii iulie găsiţi pe pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Şcoala de vară de astronomie „Descoperă Universul!”, ediţia a IV -a, 17 – 20 iunie 2015

Ca în fiecare an în luna iunie, Observatorul Astronomic şi Astroclubul „Perseus” din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, va organiza şcoala de vară de astronomie „Descoperă Universul!”. Această activitate este cel mai important program educaţional pe secţiunea de astronomie din cadrul instituţiei noastre. A debutat în anul 2012, şi iată că anul acesta a ajuns la ediţia a IV-a. Perioada în care se va desfăşura această ediţie va fi 17 – 20 iunie 2015.

Afis scoala de vara_2015

Şcoala de vară de astronomie este un bun prilej pentru tineri, elevi şi studenţi să se implice într-o activitate extraşcolară şi să afle mai multe informaţii despre spaţiul cosmic şi Univers. Încercăm ca de la un an, la altul, să ne perfecţionăm şi să venim în permanenţă cu informaţii recente din domeniul astronomiei. În cadrul şcolii de vară de astronomie se vor desfăşura mai multe cursuri de astronomie, susţinute de membrii astroclubului „Perseus”. Vedeţi aici imagini de la ediţia a III-a din 2014.

La ediţia de anul acesta o să participe şi lectori de la alte asociaţii de astronomie din ţară, şi chiar din afara ţării. De exemplu: Ion Agavriloaiei preşedintele Astroclubului Iaşi şi Alexandru Barbovshi, coordonatorul Observatorului Astronomic din cadrul Universităţii Tehnice din Chişinău, Republica Moldova.

Prezentările  se vor desfăşura după un program bine stabilit. Începând de miercuri 17 iunie şi până sâmbătă 20 iunie 2015, între orele 19:00 – 21:30, se vor desfăşura cursuri teoretice, iar după ora 21:30, cursanţii vor participa la parte practică a şcolii de vară de astronomie, adică observaţii astronomice. Activitatea se va desfăşura la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, unde este şi Observatorului Astronomic. În ziua de joi, 18 iunie, cursurile se vor desfăşura la Planetariu (Pavilionul „Marcel Guguianu”), str. „Marcel Guguianu” nr. 4.

Programul şcolii de vară de astronomie, „Descoperă Universul!”, ediţia a IV – a  17 – 20 iunie 2015

17 iunie 2015

  • 19:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Deschiderea şcolii de vară de astronomie;
  • 19:30 – Lector: prof. Petrea Mirela – Spectre;
  • 20:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Noţiuni generale de astronomie;
  • 20:30 – pauză;
  • 20:40 – Lector: Ciuciu Adrian – Găuri negre;
  • 21:10 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Sistemul Solar;
  • 21:30 – 0:00 – Filme documentare şi observaţii astronomice.

18 iunie 2015 (Planetariu)

  • 19:00 – Lector: prof. Petrea Mirela – Informaţii din astronomie;
  • 19:30 – Vîntdevară Dumitru Ciprian – Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”;
  • 20:00Lector: Alexandru Barbovschi – Trecutul, prezentul şi viitorul astronomiei în Republica Moldova;
  • 20:30 – Spectacol de planetariu;
  • 21:15 – pauză;
  • 21:30 – 0:00 – Filme documentare şi observaţii astronomice.

19 iunie 2015

  • 19:00 – Lector: Ion Agavriloaiei – Meteorii;
  • 19:40 – Lector: Alexandru Barbovschi – Cum obţinem o imagine a Soarelui/Lunei/planetelor?;
  • 20:10 – Lector: Ciuciu Adrian – Norii moleculari;
  • 20:40 – pauză;
  • 20:50 – Test de cultură generală;
  • 21:30 – 0:00 – Filme documentare şi observaţii astronomice.

20 iunie 2015

  • 19:00 – Lector: Ion Agavriloaiei – Instrumente optice folosite în astronomie;
  • 20:00 – Lector: Vîntdevară Dumitru Ciprian – Nove şi supernove;
  • 20:30 – pauză;
  • 21:50 – Încheierea şcolii de vară de astronomie. Sondaj de opinie. Concluzii. Acordarea diplomelor de participare;
  • 21:30 – 0:00 – Filme documentare şi observaţii astronomice.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

ASTRONOMY DAY

În fiecare an în luna aprilie sau mai, când Luna este în preajma fazei de Primul Pătrar, astronomii din lumea întreagă sărbătoresc Ziua Astronomiei (Astronomy Day). Această manifestare a astronomilor amatori a plecat din dorinţa de ale arăta oamenilor obişnuiţi frumuseţile cerului înstelat, în felul acesta se contribuie la promovarea şi popularizarea astronomiei în rândul publicului. Ca totul să fie cât mai plăcut pentru majoritatea dintre noi, acest eveniment se desfăşoară într-o zi de sâmbătă, când Luna este în apropierea fazei de Primul Pătrar. În această fază, Luna este vizibilă pe cerul de seară şi relieful lunar se poate observa cel mai bine. Anul acesta o să avem un motiv în plus să ne îndreptăm privirea către cer: în această perioadă se pot observa seara, în condiţii foarte bune planetele Venus şi Jupiter, iar mai târziu (după ora 23:00) şi Saturn.

Afis saptamana internationala

Prima manifestare dedicată zilei astronomiei a fost în anul 1973 (California – S.U.A), când un astronom amator Douge Berger (președintele clubului local Astronomical Association of Northern California) a decis că decât să invite oamenii să vină la o seară de observații astronomice într-un loc îndepărtat de oraș, mai bine ar fi ca observaţiile astronomice să le organizeze în mijlocul orașului și să arate obiectele cerești publicului trecător, care altfel nu ar avea ocazia să privească printr-un telescop. De atunci această tradiţie s-a extins rapid, majoritatea asociaţiilor de astronomie, observatoare astronomice şi planetarii publice din lumea întreagă organizează diverse activităţi cu prilejul acestei zile. (sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”).

Anul acesta Săptămâna Internaţională a Astronomiei va fi în perioda 20 – 26 aprilie 2015, iar Ziua Astronomiei pe 25 aprilie 2015. Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza observaţii astronomice cu publicul în fiecare seară, între orele 20:30 – 23:00 în perioada 21 – 24 aprilie. Publicul vizitator va avea ocazia să observe cerul prin instrumentele optice din dotarea observatorului astronomic, şi în funcţie de cerere se pot viziona filme documentare de astronomie sau diverse prezentări astronomice. Dacă vremea nu va fi favorabilă observaţiilor astronomice, se vor urmări doar filme documentare de astronomie.

Afis ziua astronomiei_25 aprilie 2015

În ziua de 25 aprilie 2015 programul va începe cu observaţii solare, ce se vor desfăşura pe platoul din faţa teatrului „Victor Ion Popa”, între orele 9:30 – 11:00. O să continuăm cu o conferinţă publică la ora 11:30, la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan”, unde o să îl avem ca invitat pe domnul Florin Mingireanu de la Agenţia Spaţială Română.

Programul va continua cu observaţii astronomice nocturne, orele 20:30 – 22:00, de data aceasta pe strada principală (lângă statuia lui Mihai Eminescu).

Tebuie să precizez că observaţiile astronomice de la sediul observatorului astronomic, din perioada 21 – 24 aprilie 2015 vor fi contra cost: 2 lei de persoană. 

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Membru în Astroclubul „Călin Popovici” Galaţi
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad