Category Archives: Noutăţi din Astronomie

Fenomene astronomice în anul 2019

Eclipsa-0011php

Eclipsă totală de Lună la Bârlad. Foto: Ciprian Vîntdevară – 27 iulie 2018

Ca în fiecare an Serviciul de Astronomie din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, publică lista cu cele mai importante fenomene astronomice. Aceste evenimente sunt grupate în 3 categorii: fenomene astronomice vizibile pe glob, fenomene astronomice vizibile din ţara noastră, şi a treia categorie prezentată în acest articol, se referă la acele fenomene astronomice cu un impact mai mare în rândul celor pasionaţi de astronomie.

Fenomene astronomice pe glob – nu sunt vizibile din România
Eclipsa parţială de Soare din 6 ianuarie 2019
 Eclipsa este vizibilă din estul Asiei, nordul Oceanului Pacific.
Eclipsa totală de Soare din 2 iulie 2019
Eclipsa va fi vizibilă din sudul Oceanului Pacific, America de Sud.
Eclipsa inelară de Soare din 26 decembrie 2019
Eclipsa va fi vizibilă din sudul Asiei, Oceanul Indian, Indonezia şi nordul Australiei
Fenomene astronomice vizibile din România
Eclipsa totală de Lună din 21 ianuarie 2019
Eclipsa va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Atlantic şi Europa. Din România eclipsa va fi vizibilă spre dimineaţă, Luna va apune în eclipsă parţială. Momentul maxim al eclipsei este la ora 7:12.
Eclipsa parţială de Lună din 16 iulie 2019
Eclipsa va fi vizibilă din America de Sud, Europa, Africa, Asia şi Australia, magnitudinea maximă a eclipsei este de 0.657 (65.7%). Din România eclipsa se va observa în întregime, faza maximă va fi la ora 0:30 (17 iulie).
Tranzitul lui Mercur din 11 noiembrie 2019
Tranzitul va fi vizibil din America de Nord, America de Sud, Oceanul Atlantic, Europa, Africa, vestul Asiei şi Antarctica. Din România tranzitul se va observa la finalul zilei, Soarele apune chiar în preajma maximului.
August_Badeana_grup

Rezervaţia Bădeana, judeţul Vaslui. Tabăra de astronomie „Să cunoaştem cerul!”, ediţia a V-a, 9 – 14 august 2018

Alte fenomene astronomice vizibile în anul 2019

3 – 4 ianuarie – Maximul curentului de meteori Quadrantide (ZHR = 40);

6 ianuarie – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa);

22 ianuarie – Planetele Venus şi Jupiter în conjuncţie (dimineaţa);

20 martie – Echinocţiul de primăvară;

22 – 23 aprilie – Maximul curentului de meteori Liride (ZHR = 20);

6-7 mai – Maximul curentului de meteori Eta Aquaride (ZHR = 60);

10 iunie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

21 iunie – Solstiţiul de vară;

9 iulie – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaride (ZHR = 20);

12-13 august – Maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 60 – 100);

9 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă;

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionide (ZHR = 20);

27 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonide (ZHR = 15);

24 noiembrie – Planetele Venus şi Jupier în conjuncţie (seara);

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120);

22 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Calea Lactee_site

Motoşeni judeţul Bacău. Foto: Ciprian Vîntdevară – 15 iulie 2018

Sursa: Astroinfo   şi http://www.seasky.org/astronomy/astronomy-calendar-2019.html

Pe parcursul anului 2019, Observatorul Astronomic şi Planetariul din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” va organiza cu prilejul celor mai importante fenomene şi evenimente astronomice o serie de activităţi cu publicul, cu scopul de a populariza şi promova astronomia.

Pe acest site se va actualiza lunar rubrica calendar astronomic, şi tot aici găsiţi informaţii cu privire la Fazele Lunii pe anul 2019.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Reclame

Aspectul cerului pe luna decembrie 2018

LUNA_2

Luna în seara zilei de 10 noiembrie 2018. Imagine realizată în centrul oraşului Bârlad.

Cerul lunii decembrie este specific începutului de iarnă, anotimp ce ne oferă nopţi lungi pentru observaţii astronomice, dar în acelaşi timp condiţiile meteo vor fi în general nefavorabile pentru iubitorii cerului. Chiar dacă iarna calendaristică începe de la 1 decembrie, din punct de vedere astronomic va fi încă toamnă, cel puţin până pe 22 decembrie când va fi solstiţiul de iarnă (moment în care în emisfera nordică, noaptea va fi cea mai lungă şi ziua cea mai scurtă din an). După această dată putem să vorbim de iarna astronomică.

04-iarna

Iarna Pământul este orientat pe timpul nopţii într-o parte a galaxiei unde se află multe stele strălucitoare, de aceea cerul de iarnă este fascinant atât pentru astronomi cât şi pentru oamenii obişnuiţi.

Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu și se întind de la orizontul vestic până deasupra capului. Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia. Cea mai strălucitoare stea din constealaţia Perseu este Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseu se numește Algol (Ochiul dracului-după denumirea populară), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseu și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda. Monstrul este Cetus (Balena) al cărui cap se află chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la SV de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar „nara”.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuză în acest loc, dar prin instrumentele astronomice zeci și sute de stele devin vizibile. Un alt personaj din poveste este Pegasus (Pegas), calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat.

site

Cele mai importante fenomene astronomice în luna decembrie 2018

Luna decembrie din acest an se anunţă interesantă, cu o mulţime de evenimente astronomice. Chiar la începutul lui decembrie, pe data de 7 o să avem o conjuncţie foarte apropiată dintre planetele Marte şi Neptun.

Conjunctie planetele Marte_Neptun

Conjuncţia apropiată dintre planetele Marte şi Neptun din seara zilei de 7 decembrie 2018, ora 17.56. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Cel mai important fenomen astronomic din această lună, este maximul curentului de meteori Geminide din dimineaţa zilei de 14 decembrie 2018.

15271225_1538582692824734_1974568620_o

Geminide 2015. Foto: Criangă Claudiu – Astroclublul „Perseus” Bârlad

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii decembrie 2018, găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului pe luna octombrie 2018

DSCN0142

Apus de Soare. Imaginea a fost realizată în seara zilei de 10 august 2018 din Rezervaţia Naturală Bădeana, comuna Tutova, judeţul Vaslui.

În luna octombrie, semnele toamnei sunt pretutindeni pe cer. Triunghiul de vară, împreună cu stelele Vega, Altair și Deneb sunt sus pe cer seara, dar se apropie de orizont în timpul nopții. Constelaţia Săgetătorul (Sagittarius) a apus, iar înspre sud se vede o stea mai strălucitoare: Fomalhaut din constelaţia Peştele Austral (Piscis Austrinus). Spre sud-est observăm o parte din „cerul acvatic”, adică multe constelații care au legătură cu mările și oceanele: Vărsătorul (Aquarius), Peştii (Pisces) și Balena (Cetus). Acestea au nume frumoase, dar sunt greu de identificat pentru că sunt formate din stele slab strălucitoare. La est de Fomalhaut, cam la aceeași înălțime deasupra orizontului, se află Deneb Kaitos, o stea mai strălucitoare din constelația Balena. Fomalhaut este o stea apropiată, lumina care ajunge acum la noi fiind emisă cu 25 de ani în trecut. Lumina stelei Deneb Kaitos (beta Ceti) face 96 de ani până la Soare. Înspre zenit (punctul situat deasupra capului) dăm de constelaţia Pegas (Pegasus), calul înaripat, ce conține un reper foarte ușor de identificat: pătratul lui Pegas. Trei dintre stele sunt din constelația Pegas și una din Andromeda, formează un pătrat mare. Andromeda este unită de Pegas și se continuă înspre est. Acolo se întâlnește M31, Galaxia din Andromeda, cea mai apropiată galaxie vizibilă din emisfera nordică. Înspre est se văd Pleiadele (sau cloșca cu pui), un roi deschis de stele în constelația Taurul (Taurus). La nord-est de Andromeda se află constelaţia Perseu (Perseus) și, mai sus, Cassiopeia, constelații care ne reamintesc de iarnă. La est de Perseus, spre nord-est, se află o stea foarte strălucitoare: Capella din constelația Auriga. Sursa:  Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Fenomene astronomice în luna octombrie 2018

În prima parte a lunii, o să putem observa pe cer seara, trei planete: Jupiter spre sud-vest care va apune repede, iar spre sud o să mai putem observa planetele Saturn şi Marte. Luna va ajunge prin zona planetei Jupiter după data de 10 octombrie. Pe 14 a lunii va fi în conjuncţie cu planeta Saturn, şi în seara zilei de 18 octombrie cu planeta Marte.

2018-10-02 11_11_35-GreenshotLuna şi planeta Marte în conjuncţie în seara zilei de 18 octombrie 2018, ora 19.00. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Cel mai important fenomen astronomic din această lună, va fi maximul curentului de meteori Orionidele, (ZHR = 15) din 21 octombrie 2018.

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii octombrie 2018, găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna septembrie 2018

21P_prelucrat

Cometa 21P/Giacobini–Zinner. Imaginea a fost realizată în noaptea de 9 spre 10 august 2018, din zona rezervaţiei Bădeana, comuna Tutova, judeţul Vaslui. În acelaşi cadru sunt surprinse şi trei roiuri deschise de stele din dreptul constelaţiei Cassiopeia: NGC 637, NGC 609 şi NGC 559. Date tehnice: Exp. 60 sec x 30 cadre – camera DSRL, obiectiv foto: Canon EF 70 – 200 mm f/4 L USM. Foto: Ciprian Vîntdevară, procesare: Alexandru Dumitriu.

În luna septembrie putem încă se ne bucurăm de cerul de vară, chiar dacă constelaţiile ce aparţin anotimpului cald se apropie din ce în ce mai mult de orizontul vestic, unde apun. În luna septembrie pe cerul de seară, se pot observa în condiţii foarte bune constelaţiile cerului de toamnă. Cele mai cunoscute sunt: Pegas, Cassiopeia, Peştii, Andromeda, Peştele Austral unde găsim o stea  strălucitoare: Fomalhaut, ce se vede bine în septembrie spre sud. Fomalhaut se află la 25 de ani lumină depărtare. Este o stea de două ori mai mare decât Soarele care are în jurul ei un disc de praf și o planetă.

Până pe 23 septembrie putem să vorbim încă de vară astronomică, tocmai începând cu această dată, când are loc echinocţiul de toamnă începe toamna astronomică.

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la această dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. În momentul echinocţiului, Soarele se află în dreptul ecuatorului ceresc, acesta va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

 

03-toamna

Fenomene astronomie în luna septembrie 2018

Cele mai importante evenimente astronomice sunt: Luna în conjuncţie cu planeta Saturn din seara zilei de 17 septembrie şi echinocţiul de toamnă din 23 septembrie.

Plenetele_septembrie 2018Luna şi patru planete vizibile pe cer în seara zilei de 17 septembrie 2018, ora 19.36. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Conjunctie Luna_SaturnLuna în conjuncţie cu planeta Saturn. Animaţia a fost realizată pentru seara zilei de 17 septembrie 2018, ora 20.57, cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii septembrie 2018, găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului în luna august 2018

Calea Lactee_site

O imagine cu zona centrală din Calea Lactee, realizată în mica tabără de astronomie din perioada 13 – 15 iulie 2018, în satul Fântânele, comuna Motoşeni, judeţul Bacău. Steaua strălucitoare din stânga este planeta Saturn, în apropiere nebuloasele Trifid şi Lagoon, iar în dreapta o nebuloasă foarte întinsă, ce are forma unui cal. Mai poartă numele şi de „Calul Galactic”.
Poza ataşată este un test la noul obiectiv foto: EF 70 – 200 mm f/4 L USM, aflat în dotarea Observatorului Astronomic din Bârlad.

Luna august este cunoscută ca fiind cea mai potrivită pentru iubitorii cerului nocturn. Este momentul când se organizează foarte multe ieşiri la observaţii astronomice în afara oraşului, în star party-uri şi tabere de astronomie. În august durata nopţilor începe să crească, ceea ce oferă un avantaj la observaţiile astronomice. În această lună putem să admirăm cel mai bine cerul de vară, cu constelaţiile sale specifice, brăzdate de Calea Lactee.

Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gâtul lung al acesteia se continuă înspre nord-est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest. Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă „inima” scorpionului (Scorpius). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se vede înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber. La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut („gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Fenomene astronomice în luna august 2018

Cel mai important eveniment astronomic al lunii august este curentul de meteori Perseide, cu maximul în noaptea de 12 spre 13 a lunii.

Perseide 2018

Meteor ce aparţine de curentul Perseidelor. Imaginea a fost realizată pe 13 august 2017, din localitatea Bădeana, comuna Tutova, judeţul Vaslui.

Alte fenomene astronomice de observat în august: Luna în conjuncţie cu planeta Venus din seara zilei de 14 august; Luna în cunjuncţie cu planeta Jupiter – 17 august; Venus la elongaţie estică maximă – 17 august; Luna în conjuncţie cu planeta Saturn – 21 august.

Mai multe detalii despre fenomenele astronomice ale lunii august 2017, găsiţi la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

 

 

Aspectul cerului în luna iulie 2018

 

LE2007Mar03T_Chevalley1

Eclipsa totală de Lună din 3 martie 2007 – Credit: Patrick Chavalley

Luna iulie este cunoscută pentru iubitorii cerului nocturn ca perioada propice pentru organizarea de tabere de astronomie în afara oraşului, acolo unde este mai puţină poluare luminoasă, iar cerul îşi arată adevarata frumuseţe. Condiţiile meteo sunt prielnice pentru organizarea unor astfel de activităţi, aşă că va trebui să profităm din plin de această ocazie.

Aspectul cerului în această lună este predominat de constelaţiile cerului de vară, ce sunt vizibile în condiţii foarte bune seara, imediat după ce se lasă întunericul. Trebuie să amintesc de configuraţia intitulată „Triunghiul de vară”, formată de stelele Vega din constelaţia Lira, Deneb din Lebăda şi Altair din Vulturul. Cerul anotimpului de vară mai este cunoscut şi datorită frumoaselor obiecte „deep sky”, dar şi pentru faptul că în această perioadă se poate observa cel mai bine Calea Lactee, ca o bandă strălucitoare pe cerul nopţii. Din oraş, cerul este mai dificil de observat din cauza polurii luminoase, în schimb astronomii amatori organizează în mod frecvent activităţi ce implică observarea cerului din zone izolate, fără becuri sau alte surse de lumină artificială.

Harta_1

Triunghiul de vară şi planetele Jupiter, Saturn, Marte. Animaţia a fost realizată pentru seara zilei de 14 iulie 2018, ora 23.00, cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Pe 27 iulie 2018 va avea loc o eclipsă totală de Lună, cel mai important fenomen astronomic din acest an, şi cea mai lungă eclipsă totală din secolul 21, cu durata totalităţii de 1 oră şi 42 de minute.LE2018Jul27_diagrama_resize

Momentele eclipsei totale de Lună din noaptea de 27 spre 28 iulie 2018

Din România eclipsa va fi vizibilă în întregime, maximul eclipsei producându-se la ora 23:21 (ora de vară). Ultima eclipsă totală de Lună observabilă din România în astfel de condiţii s-a produs pe 15 iunie 2011.

Luna_Marte

Luna şi planeta Marte, în noaptea eclipsei, animaţia a fost realizată exact la maximul momentului de totalitate, cu ajutorul simulatorului astronomic  Stellarium.

Mai mult de atât, chiar pe 27 iulie 2018, planeta Marte se află la opoziţie, moment în care planeta se va observa toată noaptea în condiţii foarte bune.

Momentul eclipsei

Ora de vară

Intrarea Lunii în penumbră

20:14:48

Începutul eclipsei parţiale

21:24:28

Începutul ecplisei totale

22:30:17

Faza maximă

23:21:45

Sfârşitul eclipsei totale

0:13:14

Sfârşitul eclipsei parţiale

1:19:03

Ieşirea Lunii din penumbră

2:28:42

Sursa informaţiilor: AstroInfo.

Cu prilejul acestui fenomen astronomic, Departamentul de Astronomie al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, va organiza o activitate specială cu publicul. Observaţii astronomice şi transmisia live a evenimentului. O să revenim cu detalii în curând, pe pagina de facebook a Planetariului şi Observatorului Astronomic.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii iulie, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

ŞCOALA DE VARĂ DE ASTRONOMIE „DESCOPERĂ UNIVERSUL!”, EDIŢIA A VII-A, 6 – 9 IUNIE 2018

Editia nr. 6

Poza de grup de la Şcoala de vară de Astronomie „Descoperă Universul!”, ediţia a VI-a, 14 – 17 iunie 2017

În perioada 6 – 9 iunie 2018, Observatorul Astronomic şi Astroclubul “Perseus” din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza cea de-a VII-a ediţie a Şcolii de vară de Astronomie “Descoperă Universul!”.

Şcoala de vară de Astronomie reprezintă un bun prilej pentru promovarea şi popularizarea astronomiei în rândul tinerilor, elevilor şi a publicului larg. Timp de patru zile, membrii Astroclubului „Perseus” vor susţine cursuri pentru o gamă variată de public (elevi, liceeni, studenţi, etc.), adaptate pe înţelesul tuturor.

Cei care vor prezenta se numesc lectori, şi majoritatea dintre ei sunt membri în Astroclubul „Perseus” al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. La finalul Şcolii de vară de Astronomie toţi participanţii vor primi diplome de participare.

Prezentările se vor desfăşura după un program bine stabilit. Începând cu după amiaza zilei de miercuri 6 iunie, şi până sâmbătă 9 iunie 2018, între orele 18.30 – 21.30, se vor desfăşura cursuri teoretice de astronomie, concursuri şi experimente. După ora 21.30, cursanţii vor participa la observaţii astronomice. Activitatea se va desfăşura la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, unde este şi Observatorul Astronomic.

În ziua de 7 iunie 2018, cursurile vor avea loc la Planetariu (Pavilionul „Marcel Guguianu”), str. „Marcel Guguianu” nr. 4.

Afis Scoala de vara de Astronomie_2018

Programul Şcolii de vară de Astronomie, „Descoperă Universul!”

Ediţia a VII – a, 6 – 9 iunie 2018

6 iunie 2018

  • 1830Deschiderea Şcolii de vară de Astronomie – Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 1845 Prezentarea concursului „Space Engineers” – Lect. Timotei Bîgu;
  • 1900Sistemul Solar – LectDarius Galben;
  • 1930Bun venit în Univers – LectCiprian Vîntdevară;
  • 2030 – Pauză;
  • 2045 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi – Lect. Mirela Petrea;
  • 2100 Fenomene astronomice din viitor – Lect. Daniela Chiriac;
  • 2130 – 2330 – Observarea principalelor corpuri cereşti vizibile în perioada aceasta. Orientarea pe cer după principalele stele şi constelaţii.

7 iunie 2018 (Planetariu)

  • 1830Stelele şi spaţiul cosmic – Lect. Ştefan Chiriac;
  • 1900 Nume pe cer – Lect. Cristi Borş;
  • 1930Planeta Jupiter – Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2000 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi – Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2015 – Pauză;
  • 2030Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”- Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 2100 – Spectacol de planetariu;
  • 2130 – 2330 – Observaţii astronomice: Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”.

 8 iunie 2018

  • 1830 Clasificatea stelelor. Diagrama hertzsprung-rusell – Lect. Cosmin Hriţuc;
  • 1900 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi – Lect. Ciprian Vîntdevară;
  • 1915 Elemente de teoria relativităţii restrânse – Lect. Mirela Petrea;
  • 2000 – Pauză;
  • 2015 – Călătoria în timp este posibilă? Lect. Ciprian Vîntdevară / Cristi Borş;
  • 2130 – 2330 – Observarea pe cer a principalelor constelaţii, stele şi obiecte „deep sky”, vizibile în perioada aceasta.

9 iunie 2018

  • 1830 Spectroscopia în astronomie – Lect. Daniel Berteşteanu;
  • 2000 – Rubrica: ştiinţa pentru toţi – Lect. Mirela Petrea;
  • 2015 – Pauză;
  • 2030Instrumente optice folosite în astronomie. Noţiuni generale de optică – Lect. Ciprian Vîntdevară / Daniel Berteşteanu;
  • 2100 Premierea concursului „Space Engineers” – Lect. Timotei Bîgu;
  • 2130 – Încheierea Şcolii de vară de Astronomie. Sondaj de opinie. Concluzii. Acordarea diplomelor de participare;
  • 2145 – 2330 – Observaţii astronomice.

Organizator:

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului pe luna mai 2018

 

Carul Mare

Constelaţia Carul Mare – imaginea a fost realizată în noaptea 14 spre 15 aprilie 2018, din zona localităţii Dealu Mare, judeţul Vaslui.

Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Boarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru înseamă că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și una albă. Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se află constelaţia din Virgo (Fecioara) şi Libra (Balanţa). Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius (Scorpionul). Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte. Deasupra constelației Scorpius îl întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare, dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lira. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira. Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lira, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa Minor și Ursa Major. La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va află înspre sud, la meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constelația Sagittarius răsare înspre est. Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Jupiter_2

Planeta Jupiter şi steaua Antares din constelaţia Scorpionul. Imaginea a fost realizată în noaptea 14 spre 15 aprilie 2018, din zona localităţii Dealu Mare, judeţul Vaslui.

Fenomene astronomice în luna mai 2018

Cerul nopţilor din luna mai de anul acesta va fi dominat de planeta Jupiter, ce va fi vizibilă seara ca o stea strălucitoare spre sud – est. Pe 9 mai Jupiter va fi la opoziţie. Acela va fi momentul când planeta se va putea observa în cele mai bune condiţii: strălucire maximă, diametrul aparent vizibil prin telescop va fi de asemenea maxim. La opoziţie planeta va fi vizibilă pe cer toată noaptea, aceasta răsare seara şi va apune spre dimineaţă.

Alte fenomene astronomice

Pe 4 mai 2018, Luna va fi în conjuncţie cu planeta Saturn, fenomen vizibil după miezul nopţii şi spre dimineaţă. În apropiere va fi şi planeta Marte, vizibilă ca o stea de culoare portocaliu spre roşu.

În noaptea de 5 spre 6 mai 2018, va avea loc maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR = 50).

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii mai, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Aspectul cerului pe luna aprilie 2018

Pe cerul lunii aprilie se poate observa seara, imediat după lăsarea întunericului, constelaţiile cerului de primăvară. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt: Leul, Fecioara, Hidra, Boarul etc. În constelaţia Boarul găsim o stea strălucitoare ce se numeşte Arcturus, şi se află la o distanţa de 36 de ani lumină de noi. Dacă prelungim o linie imaginară de la steaua Arcturus spre sud – est găsim o altă stea strălucitoare: Spica din constelaţia Fecioara.

Triunghiul de primavara

Configuraţia „Triunghiul de primăvară”, formată din cele mai strălucitoare stele de pe cerul de primăvară: Arcturus, Spica şi Regulus. Animaţia a fost realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium şi reprezintă aspectul cerului pentru data de 15 aprilie 2018.

În luna aprilie încă se mai poate observa spre vest şi sud-vest, constelaţiile cerului de iarnă, şi în mod special configuraţia numită „Triunghiul de iarnă”, formată din stelele Betelgeuse din Orion, Procyon din Câinele Mic şi Sirius din Câinele Mare.
Ursa Mare „tronează” pe cerul de seară. Poate fi văzută înspre nord-est, imediat după ce se înserează. Carul Mare, o parte din constelația Ursa Mare, este mai bine cunoscut de către amatorii de astronomie. Este compus din șapte stele, patru sub forma de patrulater (carul) și trei ca o linie puțin curbată (oiștea). Prelungiți oiștea carului înspre est și veți da de o stea strălucitoare. Se numește Arcturus (păzitorul ursului) și face parte din constelația Bootes (Boarul). De la Arcturus, continuând linia pornită de la oiștea Carului Mare, mergeți înspre orizontul de sud-est unde se află o altă stea strălucitoare, Spica din Virgo. Carul Mare poate fi folosit pentru a găsi steaua Polară. Identificați patrulaterul din Carul Marte și de la ultimele două stele din el, porniți cu o linie imaginară de la steaua mai slabă către cea mai strălucitoare. Continuați până ce linia se intersectează cu o altă stea strălucitoare. Aceasta este Polaris, steaua nordului. Înălțimea stelei deasupra orizontului (în grade) ne dă latitudinea locului (pentru România aproximativ 45°). Polaris face parte din Ursa Minor (Ursa Mică). Sursa informaţiilor: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

ursa mare

Ursa Mare

În luna aprilie, putem să observăm spre vest planeta Venus, ce apare ca un astru foarte strălucitor. În zilele de 17 şi 18 aprilie se va afla şi Luna prin zonă, vizibilă ca o seceră subţire.

Luna_Venus

Luna în conjuncţie cu planeta Venus, aşa cum va arăta pe cer, în seara zilei de 17 aprilie 2018, ora 20.44. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Marte_Saturn

Planetele Marte şi Saturn în conjucţie pe cerul de dimineaţă, în data de 3 aprilie 2018, ora 4.53. În apropiere se poate observa Luna şi planeta Jupiter. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii aprilie, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

 

Aspectul cerului în luna martie 2018

Luna martie este prima lună din primăvara calendaristică, dar din punct de vedere astronomic este încă iarnă, până pe 20 martie când are loc echinocţiul de primăvară. La momentul echinocțiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică a sferei cerești în cea nordică. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal (în dreptul constelaţiei Peştii), el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

solstice

Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

În luna martie putem să admirăm constelaţiile cerului de iarnă, în special după crepusculul de seară, spre sud putem să observăm configuraţia numită „Triunghiul de Iarnă”. Această configuraţie este formată din stelele Betelgeuse din constelaţia Orion, Sirius din Câinele Mare şi Procyon din constelaţia Câinele Mic.

Gemini este constelația lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare, Castor și Pollux pot fi identificate ușor, ca două stele asemănătoare ca strălucire, una sub alta, înspre sud aproape deasupra capului. După miezul nopţii putem să admirăm constelaţiile cerului de primăvară, cum ar fi Ursa Mare spre nord, Leul şi Fecioara spre sud. Sursa informaţiilor: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Alte fenomene astronomice

În seara zilei de 4 martie 2018, planetele Venus şi Mercur vor fi în conjuncţie apropiată. Fenomenul va fi vizibil spre orizontul vestic, destul de jos, din acest motiv vă recomandăm să căutaţi un loc cu orizontul cât mai liber. De asemenea un binoclu ar fi perfect pentru observarea acestui fenomen.

2018-02-28 11_51_06-Greenshot

Conjuncţia dintre planetele Venus şi Mercur, aşa cum se va putea observa pe cerul vestic, în seara zilei de 4 martie 2018, ora 18.46. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

2018-02-28 12_34_30-Greenshot

Luna în conjuncţie cu planeta Saturn, pe cerul din dimineaţa zilei de 11 martie 2018, ora 6.00. În apropiere este şi planeta Marte. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

2018-02-28 12_11_55-Greenshot

Luna, Mercur şi Venus, spre orizontul vestic, în seara zilei de 18 martie 2018, ora 19.00. Animaţia este realizată cu ajutorul simulatorului astronomic Stellarium.

Mai multe informaţii despre fenomenele astronomice ale lunii martie, sunt la pagina calendar astronomic.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad