Observatorul Astronomic

Telescopul principal, destinat pentru astrofotografie şi cercetare ştiinţifică.
Ianuarie 2020. Foto: Ciprian Vîntdevară

Observatorului Astronomic face parte din Secţia Astronomie a Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Este amplasat în unul din sediile instituţiei, pe strada Republicii nr. 235 (fosta Bancă Agricolă).

A fost iniţial deschis în anul 2006 ca punct de observaţii astronomice, după ce conducerea muzeului a achiziţionat din resurse proprii un telescop Meade LX 200, cu diametrul oglinzii principale de 250 mm. A urmat perioada (2008 – 2010), când vizitarea la observator era limitată şi se organiza în condiţii dificile, datorită lipsei unui specialist în domeniu. Tocmai din anul 2010, Observatorul Astronomic şi-a deschis larg porţile spre vizitare, atât cu ocazia unor fenomene sau evenimente astronomice, cât şi observaţii astronomice săptămânale cu publicul şi clubul de astronomie.

Echipamente aflate în dotarea Observatorului Astronomic

Primul proiect important a fost Modernizarea Observatorului Astronomic Bârlad, în anii 2011-2012 şi respectiv 2012-2013, prin două proiecte în valoare totală de 10.000 de euro, prin programul „Ţara lui Andrei” derulat de Petrom. Acest program privat a deschis calea modernizării Observatorului Astronomic, dar şi a dotărilor necesare clubului de astronomie. Au urmat anii 2017, 2018, 2019 şi 2020 cu sponsorizări importante ce au dus la diverse achiziţii, atât pe partea de cercetare, cât şi de popularizarea astronomiei în rândul tinerilor şi a publicului bârlădean.

Observatorul Astronomic
Dotarea Observatorului Astronomic în vara anului 2012. Foto: Ciprian Vîntdevară
Telescopul Solar LUNT – iunie 2020. Foto: Ciprian Vîntdevară

Cea mai recentă achiziţie este Telescopul Solar LUNT de 152 mm, construit special pentru observaţii solare în H-alpha, cu filtru de blocare B3400. Este cel mai mare şi modern telescop pentru observaţii solare aflat în dotarea unei instituţii publice din România.

Protuberanţe pe Soare. Imaginea a fost realizată cu ajutorul telescopului Solar LUNT, în ziua de 13 august 2020, din Comuna Motoşeni, Judeţul Bacău. Foto: Ciprian Vîntdevară

În dotarea Observatorului Astronomic sunt două categorii de instrumente:

1. Observații vizuale – destinate publicului;

2. Astrofotografie şi cercetare ştiinţifică.

La capitolul observaţii astronomice vizuale cu publicul, cele mai folosite instrumente sunt telescoapele Newton pe montură Dobson de 250 mm şi respectiv 300 mm, iar din iulie 2020 este folosit şi telescopul Solar LUNT. În taberele de astronomie se foloseşte şi telescopul Meade. La această categorie întră şi o gamă variată de accesorii (oculare, filtre, adaptoare), ce sunt folosite la observaţiile astronomice cu publicul.

La capitolul cercetare ştiinţifică este disponibil un setup de astrofotografie compus din mai multe echipamente: laptopuri, camere, adaptoare şi filtre, toate achiziţionate în timp, din sponsorizări private. În prezent telescopul principal este format dintr-un tub Newton de 200 mm şi o montură ecuatorială Sky-Watcher EQ6-R PRO. Echipamentele montate pe acest telescop sunt: camera ASI 1600, camera de ghidaj ASI 120 MM-S și un obiectiv foto (70 – 200 mm) cu camera CCD ATIK 320E.

Setup-ul de astrofografie şi cercetare ştiinţifică – septembrie 2020. Foto: Ciprian Vîntdevară
Nebuloasa IC 1396 sau „Trompa de Elefant” – septembrie 2019. Foto: Ciprian Vîntdevară

Rezultate ştiinţifice

Până în prezent la Observatorul Astronomic din Bârlad s-au obţinut două rezultate deosebite: Nova Roşie Luminoasă din galaxia Messier 101, ce a fost descoperită pe 10 februarie 2015 şi steaua variabilă Barlad V1, în noiembrie 2019.

Nova Roşie Luminoasă descoperită la Observatorul Astronomic din Bârlad la 10 februarie 2015. Foto: Ciprian Vîntdevară
Steaua variabilă Barlad V1 descoperită la Observatorul Astronomic din Bârlad în luna noiembrie 2019. Foto: Ciprian Vîntdevară

De asemenea, Observatorul Astronomic din Bârlad contribuie cu date la Minor Planet Center. Din anul 2013 deţine codul MPC L22. Această organizaţie se ocupă cu monitorizarea şi determinarea orbitelor corpurilor mici din Sistemul Solar (asteroizi, comete, sateliţi şi planete pitice).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: